Mesajele politicienilor de Ziua Unirii Principatelor Române. „Unirea s-a făcut cu ambiţie, cu inteligenţă diplomatică, cu energia oamenilor pusă în slujba unui ideal”

  • Unirea Principatelor Române este primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului naţional unitar român, transmite premierul Nicolae Ciucă.
  • Este unul dintre cele mai îndrăzneţe şi frumoase acte din istoria noastră, arată Ludovic Orban.
  • Preşedintele PNL, Florin Cîţu, transmite că 24 ianuarie reprezintă mai mult decât Unirea Principatelor Române.
  • „Românii au nevoie de fapte şi decizii corecte care să demonstreze că le suntem alături!” spune liderul PSD, Marcel Ciolacu
  • Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, afirmă că „prima unire a fost cea culturală, datorată limbii şi simţirii comune”.
162 afișări
Imaginea articolului Mesajele politicienilor de Ziua Unirii Principatelor Române. „Unirea s-a făcut cu ambiţie, cu inteligenţă diplomatică, cu energia oamenilor pusă în slujba unui ideal”

Sursa foto: Mediafax Foto

Politicienii au transmis mesaje cu prilejul sărbătoririi Zilei Unirii Principatelor Române.

„Sărbătorim astăzi primul pas important făcut pentru înfăptuirea statului naţional unitar român, Unirea Principatelor, acum 163 de ani. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 a fost rodul eforturilor neobosite ale elitei politice a vremii, care s-au bucurat de înţelegerea pe care românii din Moldova şi Ţara Românească au arătat-o nevoii de modernizare. Viziunea reformatoare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza ne-a lăsat moştenire un exemplu de unitate, de sacrificiu personal pentru atingerea unui ţel naţional, acela de a-i aduce împreună pe români. Ocaua lui Cuza, intrată în legendă, este şi astăzi simbol al egalităţii şi al dreptăţii, amintind totodată de rolul pe care statul trebuie să şi-l asume pentru a-i apăra pe cei slabi în faţa abuzurilor”, afirmă Nicolae Ciucă.

Mesajul premierului abordează şi teme actuale.

„Astăzi, ne menţinem pe aceeaşi linie a unităţii tuturor românilor, dar şi a progresului şi bunăstării. Situaţia actuală necesită responsabilitate atât la nivelul celor care conduc ţara, precum şi la nivelul întregii noastre societăţi. Provocările majore ale României sunt acum legate de depăşirea crizei sanitare, de susţinerea economiei prin investiţii substanţiale, debirocratizarea instituţiilor publice şi digitalizarea, prin gestionarea corectă, transparentă şi eficientă a bugetului de stat şi a fondurilor pe care ţara noastră le-a primit sau urmează să le primească prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin programele de finanţare europene. Toate acestea implică reforme pe care ni le-am asumat prin Programul de Guvernare şi pe care, în calitate de prim-ministru, le susţin cu toată responsabilitatea. Ultimii doi ani au reprezentat pentru noi toţi un test de anduranţă într-o luptă continuă cu un inamic nemilos: pandemia. La fel ca şi în toate momentele de cumpănă ale istoriei naţionale şi această perioadă a scos în evidenţă unitatea românilor şi puterea de a acţiona pentru un viitor mai bun al societăţii noastre. Sănătatea, alături de rezolvarea crizei energetice rămân în prim-planul preocupărilor noastre, pentru că nu vrem ca situaţia actuală să mai pună în pericol vieţile oamenilor, dezvoltarea socială şi stabilitatea economică”, adaugă Ciucă.

El afirmă că misiunea sa e să asigure României calea spre modernizare şi dezvoltare.

„Anul acesta, instituţia Guvernului împlineşte 160 de ani. Iniţiator de legi, având un rol esenţial în implementarea politicilor publice, Executivul consolidează parcursul României de stat puternic puternic ataşat valorilor europene şi euro-atlantice. Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, şi a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare şi dezvoltare. Uniţi am trecut prin cele mai dificile momente ale istoriei, am luptat în nenumărate războaie, am învins boli necruţătoare şi am răsturnat sisteme totalitare. De fiecare dată, am făcut-o împreună şi tot împreună vom reuşi şi acum! Unitatea, solidaritatea, grija şi respectul faţă de semenii noştri sunt reperele care ne vor călăuzi în continuare. Să ne dăm mâinile şi, cu speranţă, să depăşim toate problemele şi să fim uniţi pentru viitorul românilor şi al României”, conchide premierul Ciucă.

Ludovic Orban, liderul partidului Forţa Dreptei, afirmă că Ziua Unirii Principatelor Române reprezintă unul dintre cele mai îndrăzneţe şi frumoase acte din istoria noastră.

„E primul moment al Unirii românilor, cel dintâi, în care înaintaşii au dovedit o hotărâre de nestrămutat în a-şi croi singuri destinul, în a face pasul decisiv pentru afirmarea noastră ca naţiune. Unirea Principatelor Române, în 1859, este începutul construcţiei României moderne şi, cu siguranţă, în mod nedrept i se mai spune <mica unire>. Decizia curajoasă de la 24 ianuarie a pus temelia statalităţii româneşti, <cheia de boltă> a edificiului naţional aşa cum o numiseră paşoptiştii. (...) Îmi doresc ca ţara noastră să găsească mereu tăria de a învinge în momente grele pe care le traversează şi să aibă parte de conducători care să valorifice pe deplin şansele pe care istoria ni le aşază în faţă, întrucât obiectivele Unirii nu sunt încă pe deplin atinse”, transmite Ludovic Orban.

Dacian Cioloş, preşedintele USR, apreciază că Unirea s-a făcut cu ambiţie, cu inteligenţă diplomatică, cu energia oamenilor pusă în slujba unui ideal.

„Când ne întrebăm dacă ne lipseşte ceva ca să progresăm şi să fim cu adevărat un stat puternic, ne putem uita la momentul Unirii Principatelor din 24 ianuarie 1859. Unirea s-a făcut cu ambiţie, cu inteligenţă diplomatică, cu energia oamenilor pusă în slujba unui ideal şi cu sacrificii ale unor politicieni dintre care unii şi-au vândut averile pentru a avea resurse cu care să alimenteze discursul unificator, alţii au renunţat la funcţii ca să se poată constitui un singur guvern în loc de două şi o bună parte şi-au riscat viaţa. Acum, putem vedea ziua Unirii drept o horă într-o piaţă publică sau ca un exemplu la care să ne întoarcem privirea de fiecare dată când ne-apucă deznădejdea şi ne sperie extremismul local, ameninţările de la graniţa de est, disoluţia autorităţii publice sau dezamăgirile politice. (...) Avem nevoie doar de curaj ca să depăşim orice obstacol. Şi nici măcar atât de mult pe cât le-a trebuit înaintaşilor noştri, care s-au confruntat cu ameninţări externe mult mai mari decât avem noi şi cu riscuri politice care mergeau până la a-şi pierde capul la propriu, nu doar puterea vremelnică”, este mesajul liderului USR.

„La 163 de ani de la Unirea Principatelor, românii au nevoie mai mult ca oricând de unitate şi de stabilitate! Românii au nevoie de fapte şi decizii corecte care să demonstreze că le suntem alături! Dezbinarea nu ne va salva în aceste momente dificile, dezbinarea nu ne va salva în faţa provocărilor economice, sanitare şi de securitate, ci tocmai idealurile care i-au animat pe unioniştii de la 1859 şi care încă îi mai animă pe români”, este mesajul social-democratului Marcel Ciolacu.

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, transmite că 24 ianuarie reprezintă mai mult decât Unirea Principatelor Române.

„Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate este dovada clară că avem nevoie de unitate pentru a scrie istorie. Dragi români, mesajul meu pentru voi e simplu: singura soluţie pentru a dezvolta România, pentru a continua ceea ce au început înaintaşii noştri, rămâne liberalismul”, notează Cîţu.

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, afirmă că „prima unire a fost cea culturală, datorată limbii şi simţirii comune”.

„Nimic nu s-a putut şi nu se poate realiza fără fundamentarea acţiunilor politice pe dorinţele poporului, pe idealuri naţionale, pe determinare şi resposabilitate. Astăzi, mai mult ca oricând, înţelegem cât de important este să sărbătorim împreună, să onorăm România în fiecare zi şi să fim recunoscători pentru toţi cei care au avut înţelepciunea, de-a lungul istoriei, să facă din identitatea naţională principalul lor reper în orice acţiune au defăşurat pentru acest popor”, adaugă Romaşcanu.

Preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, aminteşte că pe 24 ianuarie, acum 163 de ani, Principatele Române se uneau sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, iar cinci ani mai târziu, în 1864, la aceeaşi dată, Domnitorul promulga legea de înfiinţare a Înaltei Curţi de Compturi.

„Gestionarea corectă a banului public a fost, de la început, esenţa activităţii Curţii de Conturi, generând valoare adăugată în societatea românească. Acest obiectiv se află şi astăzi în centrul activităţii instituţiei noastre, independenţa şi servirea interesului public fiind valorile care definesc activitatea auditorului public extern. Curtea de Conturi a României traversează o etapă de modernizare, de la standardele de audit şi modul de lucru, până la planificarea programului de activitate şi definirea identităţii organizaţionale, schimbări necesare pe care le facem în cooperare cu omologii noştri internaţionali.
Ne dorim o instituţie care să se bucure de încrederea românilor şi care să ofere un sprijin real şi consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind astfel la schimbarea în bine a societăţii româneşti. Vă asigurăm că vom rămâne deschişi dialogului şi mereu atenţi la nevoile cetăţeanului, beneficiarul direct al activităţii noastre”, transmite Busuioc.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici