Singurele partide care își contestă proprii premieri: PNL, pe urmele PSD. Paradoxul răfuielilor politice interne în România

16 iun. 2026, 01:30, Politic

Sorina Matei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Două partide, aceleași metode: cazul Adrian Veștea vs PNL (2026), cazul Sorin Grindeanu vs PSD (2017)

Cu un vot de 41 pentru și 13 împotrivă, PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a decis ieri în ședința BPN că nu susține în Parlament a învestitură a lui Adrian Veștea, propriul vicepreședinte PNL, pentru funcția de premier, deși acesta a fost desemnat duminică dimineața de președintele Nicușor Dan, pentru această poziție.

Liderul PNL, Ilie Bolojan, supărat că Nicușor Dan nu l-a consultat în desemnare, a mers și mai departe: a cerut ca până astăzi la ora 10.00 Adrian Veștea să-și depună mandatul de premier desemnat iar cine va contesta deciziile PNL – fie prin a accepta să fie într-un eventual Executiv Veștea sau va vota cabinetul acestuia va fi exclus din PNL.

Sebastian Burduja, după ședința PNL: „Nu sprijinim un premier impus peste capul nostru”

PNL a votat să nu susțină guvernul Veștea. Premierul desemnat anunță că merge mai departe. Veștea, somat să-și depună mandatul

În 2017, printr-o situație similară a trecut și PSD, contestat acum de Ilie Bolojan.

În 2017, partidul (PSD) și-a dat jos premierul din exercitarea funcției, în 2026 – partidul (PNL) își oprește premierul desemnat în a accede în funcție.

În iunie 2017, după doar câteva luni de guvernare, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Pentru că la acea vreme, Grindeanu a refuzat să demisioneze din funcția de premier, PSD a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, caz unic la acel moment în istoria democratică a țării.

Scandalurile interne din partide, pe fondul șubrezirii puterii liderului, s-au repetat și în 2018. În perspectiva unei condamnări definitive, aflat în conflict cu președintele Klaus Iohannis la acea vreme, PSD condus de Liviu Dragnea a decis ca și al doilea premier PSD să demisioneze.

În ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesor al lui Grindeanu, a avut o soartă similară, pecetluită tot de partid. În urma pierderii sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD, Mihai Tudose a fost forțat să își înainteze demisia.

Scandalurile interne din PNL au dus la prăbușirea propriilor guverne, partidul „jucând” cu Președintele României

Deși nu și-a prăbușit până acum direct premierii prin moțiune de cenzură proprie, și PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne prin conflicte interne sau forțarea schimbării conducerii.

În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în urma unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu Președintele Klaus Iohannis, care dorea declanșarea alegerilor anticipate, o strategie blocată ulterior de contextul apariției pandemiei. Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020, pe fondul răspândirii coronavirusului. A guvernat până pe 7 decembrie 2020, când Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, când PNL s-a clasat pe locul 2 după PSD. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, un apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar iar guvernul a continuat să funcționeze temporar până la validarea următorului guvern Cîțu, pe 23 decembrie 2020.
În 2021, conflictul intern intens din PNL dintre tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, suprapus pe o criză majoră cu partenerii de coaliție din USR, a dus la izolarea politică a premierului, puternic contestat la acea vreme. Fără sprijinul lui Klaus Iohannis, Guvernul Cîțu a picat în final prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție și susținută de foștii parteneri de guvernare (USR), însă criza a fost alimentată masiv de dinamica din interiorul PNL. Guvernul Cîțu a căzut cu 281 voturi, însă parlamentarii PNL au fost prezenți și nu au votat. Moțiunea a trecut cu voturile PSD, USR și AUR.

Conflictele șefilor de partide mainstream cu președinții României: Ilie Bolojan – Nicușor Dan (2026), Liviu Dragnea – Klaus Iohannis (2017)

Spre deosebire de situațiile anterioare în care PNL „a pus umărul” la prăbușirea deliberată sau nu a propriului Guvern în acord cu președintele României, în iunie 2026 schimbarea majoră o reprezintă faptul că PNL și Ilie Bolojan – premier demis – se poziționează într-un conflict deschis cu președintele României, Nicușor Dan.

Ilie Bolojan l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan de acte „ostile”, de „o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan.

„PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern avand în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului”, a anunțat Ilie Bolojan după ședința BPN a PNL.

În 2017, când premierul PSD Sorin Grindeanu a început să refuze ordinele politice ale partidului – cum ar fi emiterea unor noi ordonanțe pe justiție după abrogarea OUG 13, Liviu Dragnea, președintele de partid aflat în dificultate în procesele sale din Justiție, a concluzionat că Grindeanu execută directivele lui Iohannis, ale „statului paralel” și serviciilor, nu ale PSD.

Dragnea a declarat public că „din momentul în care a fost la Iohannis acasă, ceva în el s-a schimbat iremediabil”, susținând că după acele întâlniri Grindeanu a devenit absent și neimplicat în aplicarea programului de guvernare: „În momentul în care a fost acasă la Iohannis, la Sibiu, cu soţia lui, dus de Paul, de atunci, Sorin şi-a schimbat privirea. Nu m-a deranjat pe mine… A început să devină foarte, foarte neimplicat în activitatea guvernamentală. Mulţi miniştri îmi spuneau asta, cel care venea foarte des şi îmi spunea asta era Mihai Tudose, care era ministru, cred că la Economie, şi îmi spunea: „Dom-le, nu mai discută cu noi”.

În momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic, Sorin Grindeanu a refuzat să plece de la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a văzut în această baricadare o strategie coordonată direct de Klaus Iohannis pentru a sparge majoritatea parlamentară PSD-ALDE și a bloca numirea unui alt premier social-democrat.