Ministerul Culturii: Contribuţia sectorului cultural la PIB a crescut cu 71% în 4 ani

Contribuţia sectoarelor culturale şi creative la PIB a crescut în 4 ani cu 71%, arată o analiză realizată de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Această analiză va fi un punct de plecare pentru Strategia Sectorială în Domeniul Culturii 2023-2030.

191 afișări
Imaginea articolului Ministerul Culturii: Contribuţia sectorului cultural la PIB a crescut cu 71% în 4 ani

Ministerul Culturii: Contribuţia sectorului cultural la PIB a crescut cu 71% în 4 ani

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, documentul reprezintă o primă etapă care precede elaborarea Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii 2023-2030. Analiza efectuată reprezintă cea mai amplă mapare a resurselor informaţionale, materiale, financiare şi umane de până acum la nivel naţional şi este prima dată când această abordare se face din perspectiva tuturor sectoarelor care compun domeniul culturii.

Demersul a constat în colectarea, generarea, agregarea, cuantificarea şi recodificarea unui volum foarte mare de date, dublate de interpretări intersectoriale pentru a putea identifica impactul şi dinamica sectorului cultural, inclusiv în ceea ce priveşte zonele de intersecţie cu alte domenii relevante: turism, educaţie, digitalizare, tineret, cercetare etc.

„Contribuţia SCC (Sectoarele Culturale şi Creative) la PIB a evoluat de la 18,9 miliarde de lei în 2015 la 32,4 miliarde de lei în 2019, creşterea cu 71% fiind un rezultat economic absolut remarcabil, superior ritmului naţional. Este evident că pandemia a afectat acest ritm de creştere, dar analiza demonstrează că potenţialul economic al SCC este real şi trebuie stimulat”, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte finanţarea culturii, analiza arată că tendinţa generală în ultimele două decenii a fost de creştere a valorii cheltuielilor făcute de autorităţile publice centrale şi locale în domeniul culturii, deşi acestea se află încă sub media europeană. Există însă diferenţele foarte mari între mediul urban şi rural, atât în privinţa cheltuielilor alocate domeniului culturii pe locuitor, cât şi ca procent din cheltuielile totale.

„Dinamica generală a infrastructurii culturale în ultimii 15 ani a fost marcată de fluctuaţii atât pozitive, cât şi negative ale numărului de instituţii publice de cultură, unele tipuri de instituţii înregistrând scăderi considerabile (biblioteci, cinematografe, aşezăminte culturale), în timp ce altele au înregistrat creşteri dezordonate (muzee, instituţii de spectacol). În mare parte din SCC, elementele de infrastructură culturală se remarcă prin distribuţii teritoriale inegale la nivel regional şi judeţean, cu diferenţe majore între urban şi rural. Acest lucru sugerează decalaje regionale şi judeţene ale accesului la cultură, ale susţinerii domeniului cultural de către autorităţile publice locale, precum şi ale dezvoltării societăţii civile”, mai arată Ministerul Culturii.

În ceea ce priveşte resursele umane, nici instituţiile publice şi nici organizaţiile private culturale nu aplică un management dedicat şi nu fac o prioritate din dezvoltarea şi formarea acestora, mărginindu-se la operaţiuni simplificate de încadrare şi/sau salarizare.

În privinţa consumului cultural, analiza sugerează că în România acesta este mai degrabă pasiv şi individualizat. Consumul în spaţiul public este cel mai ridicat pentru cinema, muzee, vizitarea de obiective de patrimoniu. Cele mai mici rate de consum se înregistrează pentru bibliotecile publice şi frecventarea galeriilor dedicate artelor vizuale. Ca tendinţe, vizitarea muzeelor şi a obiectivelor de patrimoniu cultural au înregistrat cele mai mari creşteri raportat la toate formele de consum cultural din spaţiul public.

„Pandemia de COVID-19 a afectat practicile de consum cultural, atât în spaţiul public, cât şi în spaţiul non-public. Mersul la cinematograf, vizitarea de muzee, obiective de patrimoniu, participarea la spectacole au înregistrat procente de consum mult mai mici. Singura excepţie privind această tendinţă apare pentru mersul la bibliotecă, unde procentele au crescut puţin în anul 2020 în raport cu anii precedenţi. În ceea ce priveşte consumul cultural în spaţiul non-public, toate tipurile consum au înregistrat creşteri pe perioada pandemiei în raport cu ceilalţi ani (consumul de programe TV, consumul de internet, vizionare de filme etc.), excepţie făcând lectura, care nu a înregistrat nicio creştere”, mai arată analiza.

Analiza ecosistemului cultural din România nu va fi transpusă ca atare în textul Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii 2023-2030, ci este un punct de plecare pentru a formula direcţii de acţiune optime şi realiste pe termen lung, susţine Ministerul Culturii.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:
cultural,
pib,

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici