Miza moţiunii de cenzură pe primari în 2 tururi. Care sunt şansele ca aceasta să ducă la anticipate

O moţiune de cenzură depusă de PSD în contextul asumării răspunderii de către Guvern pe alegerea primarilor în două tururi este puţin probabil să ducă la anticipate, consideră politologul Cristian Pîrvulescu. Însă şansele ca CCR să invalideze modificarea legislativă sunt mai mari, a explicat acesta.

8884 afișări
Imaginea articolului Miza moţiunii de cenzură pe primari în 2 tururi. Care sunt şansele ca aceasta să ducă la anticipate

Miza moţiunii de cenzură pe primari în 2 tururi. Care sunt şansele ca aceasta să ducă la anticipate

La sfârşitul anului trecut, PNL şi-a propus să accelereze, începând cu luna februarie, procedurile în vederea declanşării alegerilor parlamentare anticipate, pentru ca acestea să aibă loc până în aprilie sau mai.

Ideea anticipatelor este susţinută în principal de preşedintele Klaus Iohannis, PNL şi USR-PLUS.

Prim-vicepreşedintele partidului, Rareş Bogdan, a anunţat, la sfârşitul lui decembrie, că liberalii poartă negocieri cu partidele parlamentare pentru declanşarea anticipatelor.

Anticipatele pot fi declanşate dacă premierul Ludovic Orban îşi prezintă demisia. În acelaşi timp, procesul poate fi declanşat dacă trece moţiunea de cenzură pe care PSD a anunţat că o va depune după ce Executivul se va prezenta în Parlament pentru a-şi angaja răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.

Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a enunţat teoria că asumarea răspunderii de către Guvernul PNL pe modificarea legislaţiei electorale vine în contextul unei înţelegeri cu PSD.

„Bineînţeles (că se elimină alegerea primarilor în două tururi dacă trece moţiunea-n.r). Dacă nu cumva asta este o înţelegere în spatele scenei, în culise, între partidele mari. Al doilea partid este PNL. Sunt convins că peste 70% din primarii PNL-ului nu sunt încântaţi de alegerea primarilor în două tururi. Orban joacă o carte care să reprezinte costuri minime pentru el. Calculul pe care îl face el este personal. (...) A preferat să meargă pe asumarea răspunderii, dacă urmează o moţiune şi trece el rămâne premier interimar până la desemnarea unui alt premier”, a spus Tăriceanu la TVR.

De asemenea, acesta crede că primari PNL precum Emil Boc şi Nicolae Robu nu sunt mulţumiţi de două tururi de scrutin.

"Nu ştiu dacă domnul Boc va fi foarte încântat la Cluj de alegerea în două tururi cu toate că e bine poziţionat, are prima şansă. La fel primarul Timişoarei. Poate Bolojan să fie într-o altă situaţie. Nu ştiu dacă nu e un joc de conivenţă între PNL şi PSD pentru a rămâne la actuala formulă cu alegerea într-un singur tur", a afirmat Tăriceanu.

Potrivit fostului premier, Executivul a ales varianta asumării şi nu cea a OUG deoarece în a doua variantă Klaus Iohannis nu îl mai putea numi premier pe Ludovic Orban.

Liderul interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu, a reacţionat la afirmaţiile lui Tăriceanu spunând că „nimeni normal la cap nu ar face blat cu PNL”.

Pentru ca Executivul să fie demis mai este nevoie de maxim şapte voturi, potrivit calculelor preşedintelui Camerei Deputaţilor. Până acum, social-democraţii se pot baza pe susţinerea UDMR.

ALDE nu va vota moţiunea de cenzură. Însă, Călin Popescu Tăriceanu consideră că aceasta ar putea trece: "Părerea mea este că, din calculele pe care le văd, moţiunea de cenzură are foarte multe şanse să treacă şi alegerea primarilor în două tururi va rămâne numai un deziderat”.

Raluca Turcan a afirmat că moţiunea nu ar trebui să treacă de Parlament, pentru că matematica este în defavoarea social-democraţilor. Vicepremierul a explicat că Guvernul mai are în vedere două, chiar trei asumări de răspundere, astfel încât să poată fi declanşate anticipate.

„Angajarea răspunderii înseamnă că ne punem mandatul pe masă, că Guvernul riscă totul pentru un proiect pe care oamenii îl aşteaptă. În momentul de faţă, moţiunea pe care PSD o anunţă nu ar trebui să treacă, matematica este în defavoarea lor. Ne dorim ca această moţiune să ducă la alegerea primarilor în două tururi, adică să nu treacă. Evident că, după această angajare de răspundere, mai avem în vedere cel puţin două, chiar trei, în funcţie de cum evoluează dezbaterile în Parlament, astfel încât să ajungem la alegeri anticipate”, a declarat Raluca Turcan la Realitatea Plus.

Turcan a spus că există o dată limită până la care trebuie declanşate anticipatele pentru a putea fi organizate, însă nu a precizat care ar fi data limită.

Politologul Cristian Pîrvulescu nu crede că moţiunea va duce la declanşarea anticipatelor. Potrivit acestuia, există mai multe şanse ca CCR să declare neconstituţională asumarea răspunderii pe modificarea legislaţiei electorale înainte de alegerile locale.

"Matematic, PSD are o majoritate fragilă, care, având în vedere vremea foarte friguroasă şi bolile năpraznice care circulă, nu se întruneşte, moţiunea nu trece. Cred că PSD se bazează pe CCR în mai mare măsură decât pe moţiunea de cenzură, deşi este posibil şi ca moţiunea să treacă. Însă, ALDE, deşi ne-am fi aşteptat să fie mult mai vocal, nu a manifestat nimic din punctul ăsta de vedere, rămân doar UDMR şi PSD, care nu întrunesc un număr suficient de voturi pentru a putea garanta căderea Guvernului", a declarat Cristian Pîrvulescu, pentru MEDIAFAX.

Profesorul a explicat că există precedente, în 2012, când Curtea a respins demersuri similare.

"Întrebarea este dacă va cădea sau nu la Curtea Constituţională asumarea răspunderii pe legea electorală. Părerea mea e că va cădea şi din cauza deciziei 51 din 2012 şi datorită majorităţii care există în momentul de faţă, care pare să încline mai degrabă într-o asemenea direcţie, dacă iau în discuţie numai partidele care au desemnat oamenii respectivi şi care, în general, au votat într-o anumită direcţie. Nu putem face predicţii absolute, dar putem să spunem că există o mare şansă ca la CCR să fie invalidată modificarea pe acelaşi raţionament ca cele două decizii din 2012. Lumea uită că nu a fost doar decizia 51, a mai fost şi în vară când Crin Antonescu şi Victor Ponta au încercat schimbarea legii la alegerile parlamentare şi iarăşi Curtea Constituţională a respins din acelaşi motiv, că nu se modifică legea cu un an înaintea scrutinului", a spus Cristian Pîrvulescu.

Marcel Ciolacu a spus că dacă moţiunea de cenzură nu va trece, PSD va ataca legea la Curtea Constituţională.

CCR s-a pronunţat în 2012 pe o lege care prevedea organizarea simultană alegerilor locale cu cele anticipate. Legea fusese adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvernul Boc şi atacată la Curte de USL.

Alegerile locale din acest an ar putea avea loc la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie.

Purtătorul de cuvânt al Alianţei USR-PLUS, Ionuţ Moşteanu, nu împărtăşeşte entuziasmul legat de asumarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi, fiindcă ar reprezenta „fente ale PNL”. El susţine că strategia e greşită şi că e posibil ca moţiunea de cenzură să treacă. Moşteanu a scris pe Facebook că „dacă nu trece moţiunea, PSD atacă la CCR şi presimt ca CCR nu se va grăbi”.

Miza alegerilor în două tururi

În afară de PNL, formaţiunile politice care susţin alegerea primarilor în două tururi sunt Alianţa USR-PLUS, ALDE, PMP şi Pro România.

Partide precum PSD sau UDMR ar avea de pierdut în urma modificării legilor electorale.

Conform calculelor PNL anunţate de Rareş Bogdan, liberalii ar avea de câştigat: "În cazul nostru, de la 1.082 am urca undeva între 1.500 şi 1.800, o medie de 1.650-1.700 de primari. În cazul PSD, de la 1.700 s-ar prăbuşi la aproximativ 500 de primari, deci ar pierde peste o mie de primari. Noi suntem win-win în orice situaţie", a declarat Rareş Bogdan la Digi24.

De asemenea, USR-PLUS ar putea avea mai mulţi primari dacă se schimbă legislaţia electorală decât în urma unor alegeri într-un singur tur.

PSD ar putea pierde din primării şi datorită traseismului politic.

Însă, potrivit unor surse social-democrate, diferenţa între cele două tipuri de scrutin nu este mare.

"Statistica arată că doar între 8 şi 14 la sută dintre primari au câştigat în turul doi faţă de cei clasaţi pe primul loc în turul întâi la alegerile cu două tururi", au explicat sursele pentru MEDIAFAX.

UDMR ar putea pierde 20% dintre primarii pe care îi are dacă se fac alegeri în două tururi, spunea liderul formaţiunii, Kelemen Hunor. Uniunea trebuie să fie pregătită pentru competiţie, în condiţiile în care celelelalte două partide maghiare, PCM şi PPMT, se pregătesc să fuzioneze.

Conducerile celor două Camere parlamentare au aprobat calendarul privind asumarea răspunderii pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi. Amendamentele pot fi trimise până pe 27 ianuarie, iar pe 29 ianuarie Executivul va veni în faţa Parlamentului pentru a-şi angaja răspunderea în sesiune extraordinară.

Partidele au la dispoziţie trei zile de la data asumării în Parlament pentru a depune o moţiune de cenzură. Noua sesiune parlamentară ordinară va începe pe 3 februarie.

Proiectul de modificare a legislaţiei electorale prevede că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate".

"Dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin. Un al doilea tur de scrutin se organizează şi în caz de balotaj între candidaţii la funcţia de primar aflaţi în această situaţie”, mai prevede modificarea propusă de Guvern.

Potrivit documentului, alegătorii care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa cu trei luni înainte de alegerile locale vor vota tot în localitatea unde au domiciliat, pe liste suplimentare, şi nu unde s-au mutat. Guvernul susţine că măsură e menită să combată turismul electoral.

În cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată, propunerea legislativă nu va mai intra în vigoare. În acest scenariu, Guvernul va fi interimar pentru 45 de zile şi nu va putea adopta Ordonanţe de Urgenţă şi nici proiecte de lege.

Alegerile anticipate nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.

Astfel, singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constituţie, doar "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare" de către preşedintele României.

Preşedintele "poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură", mai prevede legea fundamentală. Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern, decât dacă preşedintele României solicită expres acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici