Nicușor Dan nu renunță după ce a pierdut la CCR. Mișcarea prin care încearcă să schimbe legea hidrocentralelor din ariile protejate

Președintele României a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea art. 56¹ din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului.

Miza actului normativ este importantă pentru sectorul energetic: legea permite ca, la solicitarea unui „beneficiar”, Ministerul Mediului să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și lucrările fuseseră deja începute.

Practic, legea creează o cale specială pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice vechi care au ajuns între timp în interiorul unor zone cu regim de protecție.

Nicușor Dan cere Parlamentului să decidă din nou dacă derogarea mai este justificată

Una dintre cele mai importante solicitări ale președintelui este ca Parlamentul să nu se limiteze la mici modificări de redactare, ci să reanalizeze necesitatea, oportunitatea și eficiența întregii soluții legislative.

Administrația Prezidențială arată că justificarea inițială a proiectului se baza în mare parte pe explozia prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Între timp, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.

Președintele susține că simplul fapt că o hidrocentrală a fost aprobată printr-un act normativ înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectul mai este astăzi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic.

În forma adoptată, legea nu obligă la verificarea:

• stadiului actual al lucrărilor;
• costurilor necesare pentru finalizare;
• perioadei în care proiectul poate fi terminat;
• cantității suplimentare de energie care ar urma să fie produsă;
• existenței unor soluții alternative;
• raportului dintre beneficiul energetic și efectele asupra naturii.

Mai mult, se preciează în comunicatul administrației prezidențiale, derogarea nu are un termen-limită, astfel că, teoretic, ar putea fi invocată și în viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.

O lege care a fost respinsă inițial și de Senat, și de Guvern

Președinția pune pe masă și traseul neobișnuit al proiectului.

Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate în fond au propus, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024.

Situația s-a schimbat în octombrie 2025: raportul suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua în care legea a fost adoptată, fără ca fundamentarea inițială, bazată în principal pe situația din 2021-2022, să fie actualizată corespunzător, susține Administrația Prezidențială.

Ce cere concret Nicușor Dan să fie schimbat

Cererea de reexaminare identifică mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui să le modifice.

În primul rând, președintele cere definirea clară a „beneficiarului”. În prezent, legea spune că modificarea limitelor ariei protejate se face la solicitarea beneficiarului, dar nu precizează cine poate avea această calitate. Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discreționară a legii.

În al doilea rând, Nicușor Dan cere introducerea unor garanții de mediu explicite, astfel încât respectarea Directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului să nu rămână doar în sarcina interpretării autorităților. Ar putea fi introdusă, de exemplu, obligația unei consultări sau a unui aviz al structurii de specialitate înainte ca o suprafață să fie scoasă din aria protejată.

Situație specială pentru Natura 2000

Un alt punct important privește siturile Natura 2000.

CCR a stabilit că mecanismul din lege se referă la ariile naturale protejate de interes național, nu la cele de interes comunitar din rețeaua Natura 2000. Problema indicată de Președinție este însă că această delimitare nu apare explicit în text.

Mai mult, în practică, aceeași suprafață poate aparține atât unei arii protejate naționale, cât și unui sit Natura 2000.

Nicușor Dan cere, prin urmare, ca legea să spună expres că suprafețele care se suprapun integral sau parțial cu siturile Natura 2000 sunt excluse de la mecanismul special de modificare a limitelor.

Președintele cere studii și avize înainte de scoaterea terenurilor din ariile protejate

Administrația Prezidențială semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al legii.

În prezent, chiar și modificarea limitei unei arii protejate pentru corectarea unei simple erori tehnice presupune studiu științific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Române în condițiile prevăzute de lege, și aprobarea Guvernului.

În schimb, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite ca Ministerul Mediului să modifice limita în 60 de zile de la cererea beneficiarului, fără ca textul să impună aceleași garanții științifice și procedurale.

Președintele solicită ca și pentru aceste investiții să fie introduse garanții tehnice și de specialitate comparabile.

O altă problemă: centralele și rețelele existente ar putea fi exceptate de la evaluarea de mediu

Legea nu se referă numai la hidrocentralele începute înainte de 2007.

Articolul II introduce și o derogare pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Președinția avertizează că formularea este foarte largă. O simplă lucrare de mentenanță poate să nu producă un impact suplimentar asupra mediului, însă o retehnologizare sau modernizare poate presupune lucrări de construcție, creșteri de putere, modificarea debitelor sau extinderea infrastructurii.

De aceea, Nicușor Dan cere reanalizarea acestei exceptări, inclusiv posibilitatea eliminării sau restrângerii ei și introducerea unei verificări preliminare pentru intervențiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

Hidrocentralele vechi care sunt deja pe o listă specială a statului

Disputa se suprapune peste o altă legislație adoptată pentru accelerarea unor investiții energetice.

OUG 175/2022 stabilește deja un regim special pentru mai multe proiecte considerate importante pentru sistemul energetic. Lista oficială cuprinde, între altele, amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, hidrocentrala Islaz și Cerna-Belareca.

Președinția nu afirmă că toate aceste proiecte ar intra automat sub incidența noii legi. Dimpotrivă, tocmai existența mai multor regimuri juridice paralele este invocată în cererea de reexaminare: pentru același proiect se pot suprapune legislația specială privind hidroenergia, normele de securitate națională, regimul ariilor protejate, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Natura 2000, legislația apelor și noile reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate.

Administrația Prezidențială avertizează că rezultatul ar putea fi, în locul simplificării, apariția unor competențe suprapuse, a unor acte administrative greu de corelat și a unor noi litigii.

CCR a respins deja sesizarea lui Nicușor Dan

Este a doua intervenție a președintelui în procedura de adoptare a acestei legi.

După ce Parlamentul i-a trimis legea pentru promulgare la 25 octombrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 11 noiembrie. Printre argumente s-au numărat riscul modificării limitelor ariilor protejate fără suficiente evaluări, derogările de la evaluarea de mediu și probleme privind competențele CSAT și procedura parlamentară.

CCR a respins însă obiecția prin Decizia 735/2026 și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Curtea a considerat, între altele, că mecanismul pentru hidrocentrale vizează ariile protejate de interes național și nu siturile Natura 2000 și că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri CSAT nu reprezintă atribuirea unei competențe noi Consiliului.

Ce urmează

Cererea de reexaminare trimite legea înapoi în Parlament, care poate modifica prevederile contestate sau poate menține soluția legislativă.

Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. După finalizarea procedurii parlamentare și retrimiterea actului la Cotroceni, regulile constituționale privind promulgarea se aplică în termenul redus prevăzut de articolul 77.