Parlamentul român cere PE un punct de vedere faţă de "afirmaţiile defăimătoare" din raportul CE

Scrisoarea precizează că, la nivelul Parlamentului României, "se înregistrează o mare şi firească nemulţumire" faţă de faptul că această instituţie nu a fost consultată cu privire la raportul CE din iulie.

În Raportul Comisiei Europene se fac mai multe referiri critice la adresa Parlamentului României şi este "anormal ca prima instituţie fundamentală a statului de drept să nu fi fost consultată", se arată în scrisoare.

"În nicio fază de elaborare a raportului nu s-a discutat cu conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru cunoaşterea punctelor de vedere ale acestora. Considerăm că o asemenea procedură este de neînţeles din partea unei instituţii europene care pretinde evaluări obiective şi proclamă norme democratice. Este de datoria noastră să vă informăm că, din acest motiv, la nivelul Parlamentului României, se înregistrează o mare şi firească nemulţumire, precum şi percepţia că unele surse de informare ale Comisiei au fost lispite de obiectivitate", se arată în scrisoarea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.

În document se menţionează că este pentru prima dată când un organism executiv al UE, respectiv Comisia Europeană, "îşi permite", contrar prevederilor Tratatului constitutiv, să critice un parlament naţional.

"Acest lucru e cu atât mai valabil cu cât Comisia nu a adus dovezi concrete tangibile în sprijinul aserţiunii că Parlamentul ar reprezenta o frână în lupta împotriva corupţiei. Datoria Comsiei era aceea de a evalua în mod obiectiv demersurile autorităţilor executive româneşti pentru continuarea reformei sistemului judiciar şi accelerarea luptei împotriva corupţiei, şi nu decredibilizarea parlamentului naţional", se adaugă în scrisoare.

Olteanu şi Văcăroiu precizează că, în cei trei ani din actuala legislatură, Parlamentul României nu a avut nicio intervenţie în actul de justiţie, respectând prevederile Constituţiei şi deciziile inatacabile ale Curţii Constituţionale şi a sprijinit combaterea fenomenului corupţiei la toate nivelurile.

În scrisoare se mai arată că dosarele întocmite de DNA prin care se solicită aviz pentru începerea urmăririi penale a unor parlamentari conţineau mii de pagini, iar procurorilor anchetatori le-au trebuit trei ani să întocmească respectivele dosare, iar comisiile juridice ale celor două Camere dispuneau de câteva zile.

Cu toate acestea, comisiile juridice au lucrat intens, iar Senatul şi Camera Deputaţilor s-au întâlnit în şedinţe extraordinare în perioada vacanţei parlamentare pentru a dezbate şi decide asupra trimiterii în instanţă, se arată în scrisoare.

Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu îi mai scriu preşedintelui PE că Parlamentul nu este responsabil pentru evoluţia luptei împotriva corupţiei, pentru sentinţele judecătoreşti indulgente şi inconsecvente, pentru absenţa unor condamnări ferme şi disuasive. Parlamentul a demonstrat, prin legislaţia adoptată, un angajament neechivoc faţă de eredicarea corupţiei, inclusiv la nivel înalt.

"Nu putem ascunde că în rândul multor cetăţeni decizia CE privind continuarea procesului de monitorizare a României a produs anumite frustrări. Acest fapt creează sentimentul că România ar fi un stat de rangul doi în UE", se mai arată în scrisoare.

"Domnule preşedinte, vă rugăm să aduceţi la cunoştinţa grupurilor politice şi a comisiilor permanente interesate din Parlamentul European punctul de vedere al Parlamentului României privind raportul din 23 iulie 2008 al CE cu privire la progresele înregistrate în mecanismul de cooperare şi verificare. De asemenea, considerăm necesar ca Parlamentul European căruia raportul comisiei îi este în mod expres adresat să formuleze un punct de vedere propriu, cel puţin în ceea ce priveşte afirmaţiile defăimătoare la adresa Parlamentului României", se mai perecizează în scrisoarea preşedinţilor Văcăroiu şi Olteanu adresată preşedintelui PE, Hans Gert Pottering.