În acest context, întrebarea esențială nu este doar câți oameni votează, ci cine vine la urne și pe cine avantajează o prezență atât de redusă.
Datele AEP arată că, până la prânz, Bucureștiul are cea mai scăzută participare de la localele din 2020 încoace, atât ca procent, cât și ca număr absolut de voturi. Dacă în 2024 la prânz fuseseră deja la urne cu aproape 50.000 de bucureșteni mai mult decât acum, 2025 se conturează ca un scrutin cu o mobilizare mult mai slabă.
Prezența mică la prânz nu ne spune încă cine va câștiga alegerile în București, dar ne arată cine are, deocamdată, avantajul structural: partidele și candidații capabili să își aducă la urne nucleul disciplinat de susținători, într-un context de oboseală electorală și apatie general.
Dacă ne uităm la ultimele trei alegeri la termen pentru Primăria Capitalei, Bucureștiul confirmă două lucruri: prezența este constant sub media națională, dar nu există o regulă mecanică de tipul „prezență mică = câștigător clar dintr-o tabără”.
București – prezență la locale la termen (AEP):
Cea mai mică prezență (2016) a adus victoria unui candidat susținut de PSD ce la vremea respectivă avea un apparat de partid puternic și a reușit să mobilizeze electoratul său traditional.
O prezență ceva mai mare, dar tot modestă (2020), a permis unui candidat ce avea o platformă împotriva conducerii de la vremea respectivă să câștige, dar la limită.
La cea mai mare prezență din ultimii ani (2024), Nicușor Dan a obținut un scor mult mai confortabil, în timp ce partidele de guvernare s-au prăbușit ca scor în București.
Prezența contează, dar nu singură. Ea funcționează ca un multiplicator pentru cine reușește să își aducă la vot nucleul dur și „zona gri” de alegători care oscilează sau vin rar la urne.
Un exemplu recent despre cum arată o prezență care favorizează nucleul dur este primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Atunci, cu o participare de 53,21%, candidatul AUR, George Simion, a obținut aproape 41% din voturi, dublu față de scorul lui Nicușor Dan, aflat la circa 21%.
AUR a demonstrat atunci că își poate mobiliza foarte bine electoratul fidel, inclusiv în diaspora, unde Simion a câștigat detașat în multe țări vest-europene.
În turul al doilea, pe 18 mai, tabloul s-a schimbat radical: prezența a urcat la 64,72%, cel mai ridicat nivel din ultimii ani la un scrutin, iar Nicușor Dan a câștigat cu aproximativ 54% din voturi, întorcând un handicap de milioane de voturi față de Simion.
Diferența majoră față de prezidențiale este că alegerile pentru Primăria Capitalei nu au turul doi. Primarul este ales dintr-un singur tur, printr-un sistem de tip „câștigă primul clasat”, chiar dacă obține sub 50%+1 din voturi.
Alegătorii vor avea pe buletin opt candidați distribuiți pe două file, plus încă unul pe a treia filă.
Mai multe detalii despre candidați găsiți AICI.