Prima pagină » Politic » Primarul Chișinăului vrea daune de 1 leu de la ministrul de externe al României

Primarul Chișinăului vrea daune de 1 leu de la ministrul de externe al României

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dat-o în judecată pe ministra română de externe, Oana Țoiu, cerând daune simbolice de 1 leu pentru declarațiile prin care aceasta a afirmat că are „de multă vreme documentate legături complicate” cu reprezentanți ai Federației Ruse.
Primarul Chișinăului vrea daune de 1 leu de la ministrul de externe al României
Petru Mazilu
07 oct. 2025, 19:20, Economic

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, vrea daune de 1 leu de la ministrul de externe al României, Oana Țoiu, pe motiv că aceasta a declarat că ”există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse”, anunță, în exclusivitate, G4Media.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dat-o în judecată, luna trecută, la Tribunalul București, pe Oana Țoiu, ministrul de Externe al României. În acțiune, consultată de G4Media.ro, reclamantul îi cere lui Țoiu daune morale de 1 leu, să înceteze orice acte de defăimare la adresa sa și, în cazul în care va câștiga procesul, pârâta sa publice decizia, pe cheltuiala sa, într-un ziar cu acoperire națională.

Ceban a susținut că Țoiu l-a defăimat într-un interviu din iulie, imediat după ce autoritățile române au anunțat că are interdicție de a intra pe teritoriul țării noastre și în Spațiul Schengen, invocând faptul că reprezintă un potențial pericol pentru securitatea națională ca urmare a legăturilor sale cu Federația Rusă. Oana Țoiu nu a răspuns până la ora editorii acestui articol la o solicitare de a comenta demersul lui Ceban.

În paralel, tot în această perioadă, primarul Chișinăului a mai deschis alte trei procese în tentativa de a suspenda efectele deciziei de interdicție sau de a o anula, dar a pierdut deja, pe fond, unul dintre acestea.

Context

Mass-media din Republica Moldova și România au publicat de mai multe ori, în trecut, articole dedicate legăturilor lui Ceban cu Rusia. Ceban și-a început parcursul politic alături de Partidul Comuniștilor, pe lista lor devenind și deputat în 2011. În 2014, în fața sediului Comisiei Europene, Ceban încuraja protestatarii pro-Moscova veniți de la Chișinău, declarând: „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală.”

În 2022, Ceban s-ar fi aflat la Moscova în ziua în care Rusia a atacat Ucraina, abia în 2025 declarând că a fost o călătorie de vacanță.

La începutul acțiunii pe care a depus-o la instanță, Ion Ceban a relatat că, de când a devenit primar, a semnat mai multe acorduri, parteneriate și înfrățiri cu numeroase orașe și județe din România, țară în care a efectuat circa 200 de vizite oficiale în calitate de edil.

El a mai povestit că, deși Țoiu ar cunoaște poziția sa ”în mod clar și fără echivoc prin care condamn conflictul aflat în vecinătatea și la graniță, condamn acțiunile Rusiei, partidul al cărui lider sunt este un partid îndreptat spre valorile europene, iar programul și platforma formațiunii politice pe care o reprezint sunt în spiritul gândirii de dreapta și proeuropean”, aceasta a declarat într-un interviu din 17 iulie 2025 că ”În cazul domnului Ceban, pentru că este singurul nume public despre care pot vorbi, există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse.

Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetățeni, care sunt și cetățeni români și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională (…) Pentru noi este foarte important (…) să ne asigurăm că limităm acest tip de riscuri de influență și de prezență pe teritoriul nostru.”

Interviul a avut loc în contextul în care, cu opt zile înainte, în spațiul public a apărut informația că, la propunerea Serviciului Român de Informații, lui Ceban i s-a interzis accesul pe teritoriul României și al Spațiului Schengen pe cinci ani invocându-se un potențial pericol pentru siguranța națională.

În dosarul de la Tribunalul București, primarul Chișinăului, care este și liderul Partidului Mișcarea Alternativa Națională din Republica Moldova, califică declarațiile Oanei Țoiu la adresa sa ”un atac la persoană, dorindu-se a se transmite mesajul că reprezint o amenințare și sunt o persoană periculoasă pentru România, singurul scop al pârâtei fiind de a mă denigra. (…) pârâta a inoculat în rândul opiniei publice o imagine total distorsionată a politicianului și cetățeanului moldovean Ion Ceban, Primarul Orașului Chișinău, provocându-mi un prejudiciu moral imens, prin încălcarea drepturilor personal nepatrimoniale, privind cinstea, onoarea, buna reputație, demnitatea, prestigiul persoanei și dreptul la propria imagine”.

Ceban o mai acuză pe Țoiu de utilizarea unei ”tehnici manipulatorii” și că a condus la discreditarea sa în rândul opiniei publice și a electoratului, creându-i o imagine ”de om care nu poate fi socotit de încredere.” El mai susține că afirmațiile lui Țoiu sunt ”numai calomnii” și că, deși le lipsește o minimă argumentație și un minim suport probatoriu, au condus la ”un veritabil linșaj mediatic” la adresa sa. Reclamantul a mai menționat că, pe 22 august, a notificat-o pe Oana Țoiu să retracteze public, în termen de 48 de ore, ”afirmațiile defăimătoare”, lucru care nu ar fi avut loc.

Înainte și după acest proces, Ceban a mai intentat trei dosare pornind de la decizia autorităților române din iulie. În septembrie, i s-a respins ca inadmisibilă o acțiune în care cerea suspendarea executării dispoziţiei privind măsura interdicţiei de intrare în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Român de Informaţii.

Ulterior, a depus recurs. Apoi, Ceban a solicitat din nou suspendarea efectelor notei-raport care a dus la interdicție, precum și anularea efectelor acesteia, de fiecare data pârâți fiind Serviciul Român de Informații și Poliția de Frontieră Română.

La recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova, alianța din care a făcut parte formațiunea condusă de Ceban a obținut 8 mandate din cele 101, ocupând locul trei, după Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 55 de mandate și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor și Comuniștilor – 26 de mandate.