Proiectul pentru simplificarea procedurii adopţiei, adoptat de Senat

Astfel, Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art.5 alin. (7) lit.ş) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit unui amendament adus la proiectul de lege, direcţia socială "are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti, să-i informeze periodic asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor pe care părinţii fireşti trebuie să le facă pentru reintegrarea copilului în familie".

Un alt amendament adoptat vizează faptul că managerul de caz "stabileşte ca finalitate planul individualizat de protecţie în cazul în care părinţii fireşti cu vârsta de peste 18 ani îşi exprimă consimţământul la adopţie în cel puţin 60 de zile după părăsirea copilului. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 45 de zile de la exprimarea consimţământului la adopţie de către părinţii fireşti".

De altfel, proiectul de lege stipulează că "efectele hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei se menţin până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani", precum faptul că "instanţa poate solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti, dacă după data la care consimţământul a devenit irevocabil, aceştia fac dovada, prin orice mijloc de probă, a existenţei în mod excepţional a unei cauze obiective, neimputabile, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial", conform altui amendament adus legii.

Proiectul are ca obiect de reglementare revizuirea cadrului normativ în materia adopţiei, în sensul introducerii unor prevederi care să asigure celeritatea în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor, respectiv debirocratizarea procedurilor privind adopţia.

Iniţiativa legislativă urmăreşte eliminarea din procedură a identificării rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia, flexibilizarea derulării procedurii de adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi, introducerea de noi stimulente financiare în vederea susţinerii familiilor care doresc să adopte un copil cu vârstă mai mare, cu handicap sau un grup de fraţi (600 lei, respectiv 900 lei), respectiv achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură în cuantum de 1.500 de lei pe an. De asemenea, se acordă o sumă de 200 de lei/zi/persoană pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale adoptatorului sau familiei adoptatoare.

Senatul a votat proiectul, în calitate de primă cameră sesizată, Camerei Deputaţilor fiind for decizional.

În contextul adoptării proiectului, miercuri de către Senat, deputat neafiliat Oana Bîzgan a anunţat şi că va depune un nou amendament la Camera Deputaţilor pentru a introduce adopţiile internaţionale pentru copiii greu adoptabili, începând cu 1 ianuarie 2020.

„Este un subiect sensibil pentru România, dar avem datoria să punem la punct un sistem coerent, care să le acorde şi acestor copii şansa să trăiască alături de familie, într-un mediu prielnic. Nu ne putem ascunde sub problemele vechiului sistem până la nesfârşit. Orice întârziere înseamnă diminuarea sau chiar eliminarea şansei unui copil de a intra într-o familie care doreşte să îl adopte. La jumătatea lunii decembrie voi realiza o dezbatere publică în acest sens, pentru a putea include părerile tuturor părţilor interesate, voi reveni cu o invitaţie zilele următoare”, a scris Oana Bîzgan, miercuri pe Facebook.