Reuters: Convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare a ratingului în România

Blocajul politic pune presiune pe ratingul României

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a pierdut votul de încredere în Parlament, prelungind o criză care a dus deja leul românesc la minime record și a împins randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, până la maximele ultimului an, în ultimele două săptămâni, se arată în analiza agenției de știri Reuters.

Datoria externă a României se află de ceva timp sub presiune, iar obligațiunile cu scadențe mai lungi s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.

S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află pe ultima treaptă a categoriei investment grade și are perspectivă negativă.

Contractele de asigurare împotriva riscului de neplată a creditului (CDS) pe cinci ani s-au tranzacționat, de la începutul lui 2025, la niveluri care indică în preț o posibilă retrogradare cu două trepte, până la BB.

În același timp, măsurile guvernamentale de reducere a deficitului și de limitare a creșterii împrumuturilor au subminat coaliția de guvernare pro-Uniunea Europeană și au dus la creșterea sprijinului pentru opoziția eurosceptică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Ce spun analiștii despre finanțele României

„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Dar sunt necesare progrese mult mai mari pentru a-i asigura pe investitori și pentru a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, au transmis analiștii Capital Economics într-o notă.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a estimat la unu din patru probabilitatea ca S&P să retrogradeze România, spunând că agenția de rating a adoptat o abordare mai permisivă în privința formării guvernului și s-a concentrat mai mult pe reducerea deficitului.

„S&P și Moody’s ar putea tolera ambele o perioadă mai lungă de instabilitate politică, cu condiția ca consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria stabilită, dar probabil nu dincolo de primul trimestru din 2027. O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare”, a spus el.

Coaliția AUR-PSD ar putea afecta reducerile de deficit

Eșecul crește perspectiva ca AUR să se alieze cu social-democrații pentru a forma o nouă majoritate parlamentară – un scenariu de care investitorii se tem, deoarece ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului României chiar în momentul în care agențiile de rating pregătesc noi evaluări, mai scrie Reuters.

România a evitat la limită o retrogradare în categoria speculativă din partea Fitch la sfârșitul lunii iulie, iar toate cele trei mari agenții de rating au subliniat că țara trebuie să adopte bugetul pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, stabilind noi reduceri ale deficitului.

România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul de 3% din PIB stabilit de Uniunea Europeană până în 2030.

Moody’s și Fitch urmează să revizuiască ratingul de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții mențin România la cel mai scăzut nivel al categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice.

„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, să ducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne permitem să facem o pauză. Podul din spatele nostru este rupt, există doar drumul înainte”, a spus Nazare la o conferință financiară în această săptămână.

Ritmul acumulării datoriei, motiv de îngrijorare

Banca centrală a avertizat, de asemenea, în această săptămână asupra riscurilor pierderii controlului asupra finanțelor publice.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza acumulării datoriei în ultimii ani, când rata de creștere a fost de trei ori mai mare decât în perioada de dinaintea pandemiei. Consecințele sunt imediate – costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că cheltuim mai mult cu dobânzile decât ținta de deficit pe care încercăm să o atingem”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu.

El a spus că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”.

România a făcut unele progrese: deficitul bugetului consolidat a fost de 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care Guvernul urmărește reducerea deficitului pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Investitorii spun însă că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalitatea politică.

„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât crește riscul ca, în cele din urmă, aceasta să înceapă să afecteze lucrurile din perspectiva ratingului”, a declarat Kathryn Exum, co-șefă a departamentului de cercetare și strategie privind datoriile suverane la Gramercy.

O retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate, care ar duce la extinderea diferențialelor de randament ale obligațiunilor, a adăugat ea.