Rotativă pe modelul PSD-PNL şi la Bruxelles? PPE vrea să împartă cu PES mandatul preşedintelui Consiliului European

Există patru posturi de conducere puse la bătaie, iar acum PPE îşi doreşte oameni în trei dintre cele patru roluri, la un moment dat, în următorii cinci ani.

Pe lângă asigurarea unui al doilea mandat pentru preşedinta Comisiei Europene din Germania, Ursula von der Leyen, şi a încă doi ani şi jumătate pentru preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola din Malta, PPE vrea o parte din preşedinţia Consiliului, deţinută în prezent de Charles Michel din Belgia, au declarat şase oficiali pentru Politico.

Mandatul preşedintelui Consiliului European este oficial de 2,5 ani şi apoi trebuie reînnoit de liderii UE, dar, de obicei, un preşedinte a fost susţinut de lideri pentru două mandate.

Ideea divizării funcţiei de preşedinte al Consiliului European a fost lansată de premierul Croaţiei, Andrej Plenković, în cadrul unei reuniuni interne a PPE, au declarat doi dintre oficiali.

Plenković este văzut ca o potenţială alternativă pentru funcţia de preşedinte al Comisiei în locul Ursulei von der Leyen, având în vedere că provine tot din PPE şi pe fondul apelurilor tot mai numeroase pentru ca Europa de Est să obţină o funcţie de conducere.

Este clar că PPE doreşte un premiu mai mare în împărţirea posturilor de conducere din UE după rezultatele obţinute în alegerile europene. Cu toate acestea, este puţin probabil ca Partidul Socialiştilor Europeni (PES), care a obţinut al doilea cel mai bun rezultat în alegeri şi care l-a propus pe fostul prim-ministru socialist al Portugaliei, António Costa, să fie de acord.

Rotativa guvernamentală de la Bucureşti

Partidul Naţional Liberal ( care aparţine grupului PPE) şi Partidul Social Democrat (care aparţine grupului PES) au semnat un protocol politic în noiembrie 2021 prin care liderul liberalilor, Nicolae Ciucă, a fost premier până în iunie 2023, fiind înlocuit cu preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.