UPDATE: Nagy: Decizia de suspendare luată de Traian Băsescu este una politică

Ministrul Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, a declarat, luni, după întâlnirea cu procurorii în dosarul privatizărilor că decizia de suspendare luată de preşedintele Traian Băsescu este una politică, pe motiv că UDMR a anunţat că nu va sprijini moţiunea de cenzură.

"Este o decizie politică, luată după momentul referendumului, când UDMR a anunţat că nu va sprijini moţiunea de cenzură, deci că nu se poate realiza obiectivul de dărâmare a guvernului cu sprijinul UDMR", a spus Nagy.

El a mai spus că, pe perioada suspendării, conducerea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) ar putea fi asigurată de secretarul de stat Balint Marton Porcsalmi.

"Premierul Tăriceanu va decide cine va prelua conducerea Ministerului Comunicaţiilor pe perioada cât voi fi suspendat. O soluţie ar putea fi secretarul de statBalint Marton Porcsalmi", a spus Nagy.

Porcsalmi a preluat postul în luna ianuarie 2007, după ce Călin Ovidiu-Vasile, membru în biroul permanent al Partidului Conservator, a fost eliberat din funcţie.

Nagy a mai spus cănu a primit încă un document oficial cu privire la suspendarea sa din funcţie.

Întâlnirealui Nagycu procurorii Parchetului instanţei supreme a durat o oră şi jumătate, în acest timp ministrul declarând că a început studierea materialului de urmărire penală.

Întrebat în legătură cu acest dosar, Nagy a subliniat, încă odată, că este un şantaj politic la adresa UDMR.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, decretul privind suspendarea lui Zsolt Nagy din funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei,a informatAdministraţia prezidenţială.

Preşedinţia mai precizează, într-un comunicat de presă, că Zsolt Nagy se află în curs de urmărire penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional.

"Decretul cu numărul 599 din data 11 iunie 2007 a fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial al României", menţionează sursa citată.

În 8 mai, preşedintele Traian Băsescu declara, la o dezbatere, că el crede în nevinovăţia ministrului Comunicaţiilor, dar că în momentul începerii urmăririi penale împotriva acestuia va semna decretul de suspendare din funcţie a acestuia.

Ministrul Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, declara, în 21 mai, după ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, unde a fost chemat pentru a i se aduce la cunoştinţă învinuirile în cazul privatizărilor din energie, că nu se teme că ar putea fi suspendat de preşedintele Traian Băsescu.

Nagy a spus că la Parchet a primit o copie după rezoluţia de punere sub învinuire şi că urmează să se prezinte pentru audiere în 11 iunie.

Întrebat de jurnalişti dacă se teme că ar putea fi suspendat din funcţie de preşedintele Traian Băsescu, Zsolt Nagy a răspuns: "Nu mi-e teamă de nimic". El a adăugat că i-ar plăcea să creadă în instituţiile statului, dar nu poate face acest lucru.

Întrebat despre aspecte din rezoluţia procurorilor despre interceptările telefonice ale convorbirilor pe care le-ar fi avut cu membrii grupului Stancev, precum şi cu întâlnirile în diverse locuri publice avute cu aceştia, Nogy a refuzat să comenteze, spunând că se întâlneşte cu "o groază de lume".

În 20 martie 2007, preşedintele Traian Băsescu a trimis ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, în temeiul prevederilor Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cererea privind începerea procedurilor legale pentru urmărirea penală a lui Zsolt Nagy, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Decizia şefului statului a avut la bază concluziile raportului întocmit de Comisia specială instituită în urma sesizării făcute în 6 decembrie, de către Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru analiza plângerilor penale referitoare la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către Zsolt Nagy.

Ministrul Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei, a trimis Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea exercitării atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, documentele primite de preşedintele României privind declanşarea urmăririi penale a ministrului Comunicaţiilor.

Concluziile raportului comisiei de la Cotroceni au fost apreciate atunci, de Nagy, ca fiind "de o ambiguitate supărătoare". El a dat asigurări că va fi la dispoziţia procurorilor şi că va încerca să arate că nu se teme de anchetă şi că nu are nevoie de protecţie specială doar pentru că este ministru.

Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Nagy a verificat permanent dacă discuţiile telefonice ale acuzaţilor de spionaj şi constituire a unui grup infracţional sunt monitorizate, susţinere pe care acesta a negat-o.

În 4 mai, preşedintele interimar Nicolae Văcăroiu a fost informat de către procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, că s-a început urmărirea penală faţă de ministrul Comunicaţiilor Nagy Zsolt.

Stamen Stancev (39 de ani), cetăţean bulgar cu domiciliul în Austria, Vadim Benyatov Don (41 de ani), cetăţean american de naţionalitate rusă, cehul Michael Susak (42 de ani) şi Mircea Călin Flore (30 de ani) sunt acuzaţi de spionaj şi de constituirea unui grup infracţional organizat care acţiona în mod coordonat pentru divulgarea unui secret economic şi de concurenţă neloială. Mircea Călin Flore şi Michal Susak sunt cercetaţi în lipsă de procurorii DIICOT, ambii locuind în afara României.

Totodată, funcţionarii ministeriali Mihai Dorinel Mucea (59 de ani), fost adjunct al şefului OPSPI, Mihai Radu Donciu (51 de ani), consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Robert Marius Neagoe (31 de ani) sunt acuzaţi de trădare prin trasmitere de secrete şi de constituirea unui grup infracţional organizat care acţionează în mod coordonat pentru divulgarea unui secret economic şi concurenţei neloiale. Turcul Oral Mustafa (38 de ani) este acuzat de complicitate la spionaj şi de constituirea unui grup infracţional.

În acelaşi caz, Codruţ Şereş - pus şi el sub acuzare - a fost interceptat de SRI în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stancev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Poşta Română.

În 11 ianuarie, procurorii au dispus extinderea cercetărilor faţă de consultantul internaţional Vadim Benyatov, în sarcina acestuia reţinându-se efectuarea de acte pregătitoare pentru folosirea MEC-OPSPI şi SC Nuclearelectrica SA în favorizarea grupului multinaţional Marco şi în dauna economiei naţionale, a achiziţionării de energie electrică.

Totodată, după mai multe audieri, au fost extinse şi cercetările în dosarul privatizărilor faţă de Stamen Stancev şi Mihai Donciu, pentru fapte referitoare la transmiterea de date şi documente confidenţiale cu privire la industria naţională de apărare.

Ultimul implicat în acest caz este ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, Zsolt Nagy.