Vizita lui Baconschi la Paris, pe fundalul mai multor dispute în relaţia româno-franceză

Baconschi, care se va afla marţi şi miercuri într-o vizită oficială în Franţa, va avea întrevederi cu omologul Alain Juppe, dar şi cu ministrul pentru Afacerile Europene, Laurent Wauquiez, ministrul pentru Imigraţie, Claude Gueant şi secretarul general al UMP.

De asemenea, el va avea o întrevedere cu membri ai "Cercle des Europeens" la sediul redacţiei "Express".

Vizita la Paris a ministrului de Externe fusese programată pentru perioada 7-8 martie, dar aceasta a fost amânată, cu doar două zile înainte, "din motive de agendă", potrivit explicaţiilor date de MAE la acel moment.

Unul dintre subiectele asupra cărora există divergenţe serioase între paris şi Bucureşti este aderarea României la Schengen. Miniştrii de Interne ai Franţei şi Germaniei au transmis, în luna decembrie, Comisiei Europene, o scrisoare prin care se solicită amânarea aderării României, dar şi a Bulgariei, la Schengen, solicitarea fiind, de asemenea, adresată preşedinţiei belgiene a UE de la acel moment şi Ungariei, care a preluat preşedinţia la 1 ianuarie.

Miniştrii de Interne ai Germaniei şi Franţei au apreciat, în scrisoarea transmisă CE, că decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar trebui discutată "când cele două state vor începe progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a reformei". "Nu sunt reunite toate condiţiile pentru aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen", scriau cei doi miniştri.

Preşedintele Traian Băsescu a replicat că scrisoarea miniştrilor de interne francez şi german prin care se cere Comisiei Europene amânarea intrării României în Schengen este "o discriminare" la adresa românilor. El a spus că ţinta scrisorii este o discriminare la adresa românilor, pentru că se cere amânarea intrării în Schengen pentru motive care nu ţin de aquis-ul Spaţiului.

Ministrul de Externe a prezentat ulterior în Guvern o informare privind aderarea la Schengen, în care arată că scrisoarea miniştrilor de Interne ai Franţei şi Germaniei include opinii politice, care exced caracterul tehnic al procesului, şi că România trebuie să continue să îşi îndeplinească angajamentele.

Poziţia Franţei - rămasă în esenţă neschimbată - a fost nuanţată de-a lungul timpului de oficialii de la Paris. Astfel, la 6 ianuarie, ministrul francez al Afacerilor Europene, Laurent Wauquiez, a declarat, la RFI, că Franţa nu se opune, de principiu, ca România să intre în Schengen în 2011, însă, dat fiind că Bulgaria nu este încă pregătită, cele două ţări nu pot adera în următoarele trei luni.

El a vorbit şi despre corupţia din România şi Bulgaria, chiar dacă Bucureştiul - spune el - face eforturi pentru a o combate. "Ştim că guvernul român încearcă să ducă o luptă nemiloasă cu acest fenomen, dar din rapoartele pe care le primim există încă probleme serioase cu corupţia în România şi Bulgaria", a declarat ministrul francez.

Laurent Wauquiez a lăudat însă eforturile României. "România a făcut multe eforturi şi vreau să subliniez acest lucru. A făcut eforturi pentru a îmbunătăţi protecţia frontierelor. A făcut eforturi foarte dure pentru a lupta împotriva corupţiei. A parcurs o mare parte din drum. Întrebarea este dacă s-a ajuns la capătul drumului sau nu. Analiza noastră este că deocamdată nu s-a ajuns la capătul drumului", a spus el.

Ministrul Baconschi declara, o zi mai târziu, că declaraţiile lui Wauquiez nu sunt o surpriză şi că Franţa nu s-a opus niciodată de principiu integrării României în Schengen. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a mai spus că a apreciat faptul că ministrul francez a reamintit importanţa relaţiilor foarte bune dintre cele două ţări, apreciind că această abordare constituie o bază pentru a reveni la subiecte bilaterale neglijate din cauza preocupării excesive pentru problema Schengen.

Opoziţia Franţei faţă de aderarea la Schengen fusese anunţată dinainte de trimiterea scrisorii de însuşi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy. Astfel, liderul de la Elyse anunţase la 20 noiembrie că, înainte să adere la spaţiul Schengen, România şi Bulgaria trebuie să-şi rezolve problemele de la frontiere, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare angajat de Comisia Europeană trebuie să se încheie.

Un alt subiect care a tensionat relaţiile franco-române a fost înăsprirea politicii franceze faţă de romii din Europa de Est, la sfârşitul lui iulie 2010, care s-a tradus prin desfiinţarea accelerată a taberelor şi repatrierea a sute de romi în România şi Bulgaria.

După o serie de schimburi de replici, cele două ţări au decis la 9 septembrie să "pună capăt polemicii sterile" şi să coopereze mai bine pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale acestei minorităţi. Preşedintele Băsescu spunea în acel context că, "dintre cei 1,5 milioane de romi care trăiesc în România, un milion sunt integraţi", inclusiv pe scena politică, iar "500.000 nu sunt încă".

Băsescu a insistat asupra faptului că România încearcă să amelioreze accesul la educaţie pentru membrii acestei minorităţi, amintind că le-au fost rezervate locuri în universităţi pentru a creşte rata celor cu studii superioare. El a apreciat că un mecanism european trebuie pus la punct pentru a ajuta municipalităţile în care se ridică tabere de romi, fie în străinătate, fie în România. Municipalităţile vor putea astfel să favorizeze accesul la aducaţie al copiilor şi accesul la piaţa muncii.

Şi tot referitor la atitudinea Franţei faţă de problema romilor, şeful statului afirma la TVR 1, că Guvernul francez acţionează în afara condiţiilor unui stat european în privinţa returnării în România a romilor cetăţeni români.

Atitudinea Franţei în această privinţă nu a rămas nesancţionată de forurile internaţionale. Printre acestea, CE care anunţa în septembrie anul trecut declanşarea unei proceduri de infringement.

Tensiunea apărută în relaţiile dintre România şi Franţa a fost deseori evidenţiată şi de declaraţiile ambasadorului Henri Paul. Astfel acesta explica, la 10 ianuarie, într-un interviu acordat cotidianului "Evenimentul Zilei" că ţara sa nu poate fi acuzată că discriminează România, dar aderarea sa la spaţiul Schengen în martie 2011 este prematură, diplomatul precizând totodată că Parisul nu este dispusă la "niciun fel de târguială".

Întrebat despre faptul că oficialii români au insistat că legătura dintre Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene şi aderarea la Schengen e "artificială", iar şeful statului consideră chiar că România este discriminată de marile puteri, ambasadorul francez răspunde: "Aş dori să spun mai întâi că Franţa, care a contribuit atât de mult la intrarea României în Uniunea Europeană, nu poate fi acuzată acum că o discriminează. Am avut mereu o relaţie privilegiată cu România, care durează deja de 130 de ani, şi nu voi aminti aici momentele din istoria României când noi i-am întins o mână de ajutor. Nu trebuie uitat acest lucru, iar noi nu-l vom uita niciodată. Dar este adevărat că ţine de interesul direct al României să adere la spaţiul Schengen în cele mai bune condiţii. Ţine de datoria noastră de prieten şi aliat să-i spunem adevărul: aceste condiţii nu sunt îndeplinite în totalitate".

În legătură cu speculaţiile conform cărora Franţa este nemulţumită de ratarea unui contract important în România - vânzarea de tehnologie franceză pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă -, aspect care ar fi jucat un rol în deteriorarea relaţiilor bilaterale româno-franceze, diplomatul francez declară: "Poziţia Franţei, şi sunt sigur că şi cea a Germaniei, nu este determinată nici de retorsiune, nici de vreo târguială. Spiritul partenariatului strategic este de a acţiona în comun, nu de a ne negocia sprijinul".

Dorinţa Franţei de a participa la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost de altfel exprimată explicit de Pierre Lellouche, în timpul vizitei pe care a făcut-o în România la începutul lui 2010. Teodor Baconschi a evitat însă, duminică, la emisiunea "după 20 de ani" de la ProTV să spună în ce măsură acest subiect a contribuit la disputa dintre România şi Franţa. Diplomatul Baconschi a spus, în schimb: "Nu aş numi ceea ce se întâmplă acum o dispută. Pur şi simplu Franţa are o altă viziune decât noi în ceea ce priveşte chestiunea Schengen. Noi am spus că suntem pregătiţi, grupul Sch-eval a adoptat raportul despre România, aşteptăm un aviz favorabil al Parlamentului European şi avem o majoritate de state membre care spun că pur şi simplu aceleaşi reguli trebuie aplicate şi României".

Pe agenda vizitei ministrului Baconschi la Paris se va număra, cu siguranţă, parteneriatul strategic româno-francez, semnat de preşedinţii Băsescu şi Sarkozy. Un parteneriat pe care Adrian Severin îl cataloga, la finalul lui 2010, drept "mort" şi despre care ambasadorul Henri Paul spunea că are încă anumite carenţe de conţinut în privinţa chestiunilor de securitate şi apărare.

(Material realizat de Miruna Badea, miruna.badea@mediafax.ro)