Boala gravă cu care este asociată burta, chiar şi când este mică

  • Burta este legată de un risc mai mare de Alzheimer.
  • A fost identificată asocierea între grăsimea viscerală şi acumularea de beta-amiloid la persoanele de vârstă mijlocie fără boală.
  • Grăsimea abdominală promovează inflamaţia creierului, unul dintre mecanismele care stau la baza demenţei.
2167 afișări
Imaginea articolului Boala gravă cu care este asociată burta, chiar şi când este mică

Boala gravă cu care este asociată burta, chiar şi când este mică

Cantităţi mai mari de grăsime abdominală viscerală la mijlocul vârstei sunt legate de un risc mai mare de a dezvolta Alzheimer, potrivit cercetărilor prezentate tocmai la reuniunea anuală a Societăţii de Radiologie din America de Nord (RSNA).

De câţiva ani se ştie că obezitatea este un factor semnificativ în boala Alzheimer, susţin cu date diferite studii. Excesul de greutate poate provoca modificări neuronale, cum ar fi acumularea proteinei beta-amiloid sau formarea de leziuni cerebrale asociate în general cu boala Alzheimer.

Cercetătorii RSNA, pentru prima dată, au legat un anumit tip de grăsime (viscerală) de acumularea de proteină beta-amiloid la persoanele normale din punct de vedere cognitiv.

Grăsimea viscerală este grăsimea care înconjoară organele interne situate adânc (de aici şi denumirea de „viscerală”) în burtă, iar nu situată la nivel subcutanat. Potrivit cercetărilor, creşte riscul de apariţie a bolii Alzheimer, deoarece este legat de modificările care apar la nivelul creierului cu până la 15 ani înainte de apariţia primelor simptome de pierdere a memoriei.

Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au analizat date de la 54 de subiecţi cognitiv sănătoşi, cu vârsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani, cu un indice de masă corporală (IMC) mediu de 32 (care determină obezitatea de gradul I). Participanţii au fost supuşi măsurătorilor de glucoză şi insulină, precum şi teste de toleranţă la glucoză.

Volumul de grăsime subcutanată şi grăsime viscerală a fost măsurat folosind RMN abdominal. RMN-ul creierului a măsurat în schimb grosimea corticală a regiunilor creierului care sunt de obicei afectate de boala Alzheimer. 

Grăsimea viscerală produce inflamaţie la nivelul creierului

Oamenii de ştiinţă au descoperit că o proporţie mai mare de grăsime viscerală (comparativ cu grăsimea subcutanată) a fost asociată, la subiecţii examinaţi, cu o concentraţie mai mare de amiloid (evidenţiată prin PET) într-o zonă a cortexului cerebral cunoscută a fi sediul acumularea de amiloid în boala Alzheimer. Această relaţie a fost mai proastă la bărbaţi decât la femei, deoarece bărbaţii tind fiziologic să acumuleze grăsime pe burtă, în timp ce femeile o fac după menopauză.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că măsurătorile mai mari ale grăsimii viscerale sunt corelate cu o sarcină crescută a inflamaţiei la nivelul creierului.

„Depăşind indicele de masă corporală şi caracterizând mai bine distribuţia anatomică a grăsimii corporale pe RMN, acum înţelegem mai bine de ce acest factor poate creşte riscul de apariţie a bolii Alzheimer”, a spus autorul principal al studiului, dr. Cyrus A. Raji, profesor asociat de radiologie şi neurologie şi director de rezonanţă neuromagnetică la Institutul de Radiologie Mallinckrodt (MIR) de la Şcoala de Medicină a Universităţii Washington din St. Louis.

„Se presupune că mai mulţi factori joacă un rol: secreţiile inflamatorii ale grăsimii viscerale, spre deosebire de efectele potenţial protectoare ale grăsimii subcutanate, pot duce la inflamarea creierului, una dintre principalele mecanisme care contribuie la boala Alzheimer”, afirmă şi dr. Mahsa Dolatshahi, cercetător la MIR

Cele două tipuri de grăsime

Grăsimea subcutanată pe care femeile tind să o acumuleze pe şolduri şi coapse are un efect protector împotriva atacurilor de cord şi a accidentelor vasculare cerebrale şi este antiinflamatoare la nivel cerebral. Din acest motiv, până la menopauză, femeile suferă mai puţin decât bărbaţii de o serie de patologii.

Grăsimea viscerală situată pe abdomen este periculoasă: căptuşeşte organele interne (cum ar fi ficatul, inima şi vasele de sânge), poate produce substanţe proinflamatorii şi protumorale şi creşte riscul de boli cardiovasculare, disfuncţie sexuală, probleme renale şi unele tumori.

Din acest motiv, sfatul este să revii cât mai curând la greutatea ideală dacă eşti supraponderal, dar nu numai: o burtă este periculoasă chiar şi la persoanele slabe.

Un studiu anterior publicat în JAMA a constatat că femeile aflate la menopauză, cu greutate normală, dar cu exces de grăsime abdominală, au un risc cu 31% mai mare de deces din toate cauzele.

Riscul a fost aproape acelaşi ca şi în grupul obezi. De aceea este important să eliminaţi slănina pentru toată lumea: este sursa a numeroase probleme de sănătate.

Circumferinţa abdominală optimă pentru femei este mai mică de 80 cm, obezitatea abdominală este mai mare de 88 cm; pentru bărbaţi sunt 94 cm, respectiv 102 cm.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici