Cercetătorii spun că băuturile ambalate în sticlă conțin mai multe microplastice decât cele din recipiente de plastic

Publicat: 20 06. 2025, 14:30
FILED - 14 July 2021, Brandenburg, Potsdam: A man pours liquor from a small bottle into a glass. At least eight people died of poisoning after they had consumed apparently home-made alcohol in north-western Morocco, the national health authorities said on Wednesday. Photo: Soeren Stache/dpa-Zentralbild/dpa

Considerată mai „curată”, sticla pare să fie, de fapt, mai contaminată. Cercetări realizate în premieră, cofinanțate de Agenția franceză pentru siguranța alimentară și de Consiliul Regional Hauts-de-France, autoritatea executivă regională care gestionează sănătatea, mediul și economia în toate cele cinci departamente, au constatat un paradox: „sticlele din sticlă”, considerate opțiunea „curată” sau premium, sunt, de fapt, cele mai contaminate cu microplastice dintre toate tipurile de ambalaje pentru băuturi.

„Ne așteptam la un rezultat opus”, a declarat specialista care a condus studiul, Iseline Chaïb, doctorandă în cadrul laboratorului de siguranță alimentară al agenției sanitare, citată vineri de Le Figaro.

Rezultatele au fost clare: cola, limonadele, ceaiurile reci și berea ambalate în „sticle de sticlă” conțin, în medie, circa 100 de particule de microplastice pe litru față de numai între 2 și 20 de particule în băuturile ambalate în plastic, cutii de carton sau doze. Unele probe de capsule nespălate au înregistrat chiar și 287 de particule pe litru.

Sursa principală a contaminării este vopseaua capsulelor

Cercetătorii au identificat și sursa principală a microplasticelor, în vopseaua care acoperă capsulele metalice. Aceasta prezintă micro-zgârieturi invizibile, cauzate de frecarea dintre capsule în timpul depozitării. „Particulele detectate în băuturi aveau exact aceeași formă, culoare și compoziție precum vopseaua capsulelor care sigilează sticlele din sticlă”, a explicat coordonatoarea cercetării.

Agenția Franței pentru siguranța alimentară a confirmat că aceste particule se desprind în timpul manipulării și ajung în lichidul consumat.

În lipsa unor date toxicologice concludente, cercetătorii francezi au precizta că nu pot stabili cu certitudine dacă aceste cantități de microplastice au sau nu un efect negativ asupra sănătății umane.

Apa și vinul, necarbogazoase, sunt puțin afectate de contaminarea cu microplastice

Cu toate acestea, apa conține puține microplastice, „indiferent de recipient, cu o medie de 4,5 particule pe litru în sticlele de sticlă și 1,6 particule în cele din plastic sau în cutiile de carton”, au detaliat specialiștii, adăugând pe această listă și vinul ambalat în sticle de sticlă cu dop.

Explicația pentru faptul că apa și vinul îmbuteliate sunt mai puțin afectate de contaminarea cu microplastice vine din modul diferit de ambalare: vinul este adesea îmbuteliat cu dop de plută. În plus, nici apa, nici vinul nu sunt bături carbogazoase, deci nu exercită presiune asupra capsulei, iar procesele de îmbuteliere implică mai puține manipulări mecanice.

În schimb, băuturile acidulate, precum cola sau limonadele, trec printr-un proces mai agresiv de îmbuteliere: sunt ambalate sub presiune, cu capace metalice înșurubate strâns, iar manipularea lor implică frecări și agitație în timpul transportului și depozitării. Toate aceste condiții favorizează eliberarea particulelor de microplastic din vopseaua capsulelor metalice în lichid.

Fiind mai ușoare și flexibile, sticlele din plastic reduc frecările și șocurile în timpul transportului, protejând mai bine capsulele și limitând astfel eliberarea microplasticelor.

Industria are soluții pentru a reduce conținutul de microplastice din băuturi

Vestea bună este că industria poate reduce considerabil această formă de poluare. O metodă simplă și eficientă, testată de francezi, constă în curățarea capsulelor prin suflarea cu aer și clătirea cu apă filtrată și alcool. Rezultatele au fost remarcabile: de la 287 de particule pe litru în capsulele nespălate, s-a ajuns la 87 după tratamentul complet. De asemenea, „modificarea condițiilor de depozitare a capsulelor și schimbarea compoziției vopselelor pot reduce semnificativ contaminarea”, au subliniat autorii cercetării.