Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, între 2003 și august 2025 au fost raportate 990 de cazuri umane de gripă aviară H5N1 în 25 de țări, dintre care 475 s-au soldat cu decese.
În Statele Unite, virusul a afectat peste 180 de milioane de păsări și s-a răspândit în mai mult de 1.000 de ferme de bovine din 18 state.
Cel puțin 70 de persoane, majoritatea lucrători agricoli, au fost infectate, fiind înregistrată și o victimă.
În Asia, virusul rămâne endemic, iar recent, mai multe feline sălbatice au murit în India după infectarea cu H5N1.
Un studiu publicat în revista BMC Public Health de cercetători indieni de la Universitatea Ashoka a analizat scenariile posibile ale unui focar uman de gripă aviară H5N1.
Folosind platforma de simulare BharatSim, inițial creată pentru pandemia de Covid-19, cercetătorii au demonstrat că fereastra de intervenție este extrem de limitată. Dacă autoritățile reacționează când sunt identificate doar două cazuri, prin carantinarea contactelor apropiate, focarul poate fi aproape sigur stopat.
Simulările arată că odată ce numărul cazurilor ajunge la zece, virusul este deja răspândit în comunitate, iar măsurile timpurii devin ineficiente.
Izolarea persoanelor infectate și carantinarea gospodăriilor funcționează doar în fazele inițiale.
Vaccinarea țintită poate ajuta pe termen mediu, dar nu elimină riscul imediat din interiorul familiilor.
Specialiștii avertizează că, dacă H5N1 se va adapta la transmiterea umană, impactul ar putea semăna cu pandemia de gripă porcină din 2009.
Deși există antivirale și vaccinuri candidate, virusul ar putea interacționa cu alte tulpini gripale, generând epidemii sezoniere imprevizibile.