Adrian Năstase, audiat de instanţa supremă în dosarul "Trofeul calităţii". Procurorul DNA l-a întrebat pe fostul premier dacă a vorbit la telefon pe 22 mai cu Grăjdan

Adrian Năstase este audiat, miercuri, de Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care dezbate recursul în dosarul "Trofeul calităţii". Adrian Năstase a declarat că instanţa care l-a condamnat în dosarul "Trofeul calităţii" s-a comportat ca o instanţă politică, "cu o judecată politică", atunci când a susţinut că trebuie înlăturat temporar din societate şi că este personificarea corupţiei.

2657 afişări
Imaginea articolului Adrian Năstase, audiat de instanţa supremă în dosarul "Trofeul calităţii". Procurorul DNA l-a întrebat pe fostul premier dacă a vorbit la telefon pe 22 mai cu Grăjdan

Adrian Năstase (Imagine: Bogdan Maran/Mediafax Foto)

Procurorul prezent la instanţa care judecă recursul în dosarul "Trofeul calităţii" l-a întrebat pe Adrian Năstase, în timpul audierii sale, dacă în 22 mai, la ora 5.00, a vorbit telefonic cu fostul şef al ISC Adrian Balaban-Grăjdan, însă instanţa, la opoziţia avocaţilor, nu a încuviinţat întrebarea.

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a menţionat că pune această întrebare în contextul stabilirii cu claritate a situaţiei civile a Inspectoratului de Stat în Construcţii în dosarul "Trofeul calităţii".

Astfel, procurorul a lăsat să se înţeleagă în sala de judecată că ar exista o interceptare telefonică a unei discuţii dintre Adrian Năstase şi Adrian Balaban-Grăjdan, purtată în dimineaţa zilei în care Grăjdan a trimis la instanţa supremă adresa prin care arăta că ISC nu se mai constituie parte civilă în dosarul "Trofeul calităţii".

Avocaţii lui Adrian Năstase au ripostat în faţa instanţei, arătând că procurorul DNA doreşte cu orice chip să producă probe în acuzarea lui Grăjdan, respectiv într-un alt dosar decât cel judecat, solcitând astfel respingerea întrebării.

După scurte deliberări, instanţa a respins întrebarea procurorului DNA adresată lui Adrian Năstase, astfel că acesta nu a mai răspuns.

Anterior acestei întrebări, procurorul DNA l-a mai întrebat pe Năstase dacă şi de cât timp îl cunoaşte pe Balaban-Grăjdan şi dacă pe parcursul derulării cercetării judecătoreşti la fond şi în recurs a discutat cu acesta.

În acest context, Adrian Năstase a declarat în faţa instanţei, care a admis întrebările, că îl cunoaşte pe Grăjdan de aproximativ doi ani, acesta având un rol activ în PSD. Năstase a menţionat că Grăjdan este membru PSD şi că fiecare zi de joi a săptămânii, în calitatea sa de preşedinte al departamentelor partidului, l-a întâlnit pe Grăjdan, alături de alţi aproximativ 100 de oameni, la Consiliul Naţional al PSD.

Întrebat concret ce fel de discuţii a avut cu Grăjdan în perioada derulării procesului "Trofeul calităţii", Năstase a spus că a avut discuţii pur politice, pe tema partidului, infirmând eventuale discuţii pe baza dosarului în care este judecat.

După acest răspuns, procurorul DNA i-a adresat lui Adrian Năstase întrebarea referitoare la discuţia relefonică ce ar fi avut loc în 22 mai, între el şi Grăjdan.

Năstase: Instanţa de fond s-a comportat ca o instanţă politică, interzicându-mi lucruri fireşti

Fostul premier le-a prezentat judecătorilor obiecţiunile sale în legătură cu motivarea sentinţei completului de trei judecători de la aceeaşi instanţă, prin care a fost condamnat de doi dintre aceştia la doi ani de închisoare cu executare.

Cele mai virulente critici au fost la adresa afirmaţiilor celor doi judecători care l-au condamnat şi care arătau în motivare că Adrian Năstase ar trebui înlăturat "temporar" din societate şi că acesta reprezintă personificarea corupţiei din România la nivelul anului 2004.

"Judecătorii fondului au acţionat ca o instanţă politică, cu o judecată politică, atunci când au făcut afirmaţiile că Adrian Năstase trebuie înlăturat temporar din societate sau că Adrian Năstase reprezintă personificarea corupţiei din România la acea vreme, şi asta cu atât mai mult cu cât vine din partea a doar doi judecători, din care unul este venit direct de la DNA", le-a arătat Năstase judecătorilor.

Adrian Năstase a mai arătat că instanţa de trei judecători de la fond a denaturat depoziţiile a doi martori, respectiv Nistorescu şi Ganea, şi că a interpretat eronat noţiunea de folos material în legătură cu acuzaţia care i se aduce.

Totodată, Adrian Năstase a spus că deşi instanţa de fond recunoaşte în motivare că nu există probe directe privind acuzaţiile aduse lui, nu a dovedit şi nu a argumentat pe deplin decizia condamnării sale.

Adrian Năstase a mai criticat faptul că instanţa de fond a dorit să audieze peste 750 de martori ai acuzaţii, iar în schimb în cazul lui a decis audierea doar a cinci martori din cei peste 90 propuşi, cu motivarea că doar cei cinci ar putea face referiri directe legate de acuzaţii, iar ceilalţi s-ar abate de la obiectul şi infracţiunile din dosar.

"Mi se pare anormal ca instanţa fondului să admită peste 900 de martori, iar mie doar cinci, cu menţiunea în motivare că a admis doar în parte cererea mea. Din cei peste 900 de martori au fost audiaţi efectiv 767, în vreme ce din 92 de martori ai mei, doar cinci. Respingerea acestei probe cerute de mine s-a făcut prin prisma faptului că dovedirea vinovăţiei s-a făcut cu rapoarte de constatare, cu documente şi cu alte înscrisuri şi că probele testimoniale se îndepărtează de la probatoriu. Niciun document nu vizează în mod direct o faptă directă ce-mi este imputată şi în ceea ce mă priveşte", a arătat Năstase.

El a mai spus că dosarul a fost făcut la comandă politică, acuzaţiile sunt nefondate, la fel ca şi probatoriul, şi că s-a dorit cu orice preţ înlăturarea sa din viaţa politică, fiind ţinut ocupat cu dosarele penale.

Pe parcursul audierii, preşedintele completului de cinci judecători, Livia Stanciu, i-a interzis de mai multe ori lui Năstase să repete unele referiri care le-a făcut şi în declaraţia dată în prima fază a procesului, arătând că la acest moment, în faza recursului, el trebuie să se refere strict la obicţiunile avute împotriva deciziei instanţei de fond.

Preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, i-a luat de la multe ori cuvântului lui Adrian Năstase, iar în replică i-a citit acestuia pasaje întregi din declaraţia dată la completul de trei judecători, ce erau aproape asemănătoare cu ceea ce Năstase susţinea miercuri în sala de judecată

După ce a trimis instanţei supreme, fără să aibă avizele necesare, adresa privind retragerea ISC din procesul "Trofeul calităţii", în 22 mai, la o zi după ce a fost învestit în funcţie, Adrian Balaban-Grăjdan a fost demis de la conducerea inspectoratului, iar procurorii DNA au început cercetarea în cazul lui pentru favorizarea infractorului.

"Împrejurările în care a fost emisă adresa respectivă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (în cea de a doua zi de la numirea în funcţie a inspectorului general, în condiţiile în care acesta nu preluase oficial atribuţiile specifice funcţiei, termenul scurt în care a fost redactată şi trimisă la instanţă, lipsa avizelor direcţiilor de specialitate, lipsa unei opinii juridice din partea consilierului juridic căruia îi fusese repartizată cauza, lipsa unei fundamentări a cererii raportat la sentinţa prin care inculpaţii au fost obligaţi la despăgubiri către ISC) conturează ipoteza că învinuitul Constantin-Adrian Balaban Grăjdan a emis adresa în scopul obţinerii unei hotărâri judecătoreşti favorabile inculpaţilor şi pentru a îngreuna cercetarea judecătorească", potrivit procurorilor DNA .

În adresa semnată de Balaban-Grăjdan se arăta că ISC nu se constituie parte civilă în dosarul "Trofeul calităţii" întrucât ISC nu a suferit niciun prejudiciu financiar-contabil.

Potrivit DNA, ISC se constituise parte civilă în dosarul "Trofeul calităţii" încă din faza de urmărire penală. În 30 ianuarie, ICCJ a dispus ca instituţia să primească despăgubiri civile de aproape 6,5 milioane lei, iar cu o săptămână înainte de adresa trimisă de Grăjdan, îşi majorase pretenţiile la 7,5 milioane lei.

În dosarul "Trofeul calităţii", prin decizia din 30 ianuarie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a obligat pe Adrian Năstase, Paula Irina Jianu, Diana Gasparovici, Mariana Ioana Popovici şi Bogdan Popovici, în solidar cu SC Eurografica SRL, la despăgubiri civile către ISC în valoare de 3.337.452,5 lei.

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către ICCJ, în dosarul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an.

Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici