Ana Birchall, acuzată de imixtiune în activitatea procurorilor în cazul Caracal. Plângerea formulată de Lia Savonea la CCR

Preşedintele CSM, Lia Savonea, a trimis Curţii Constituţionale cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei, Ana Birchall, şi Consiliul.

914 afişări
Imaginea articolului Ana Birchall, acuzată de imixtiune în activitatea procurorilor în cazul Caracal. Plângerea formulată de Lia Savonea la CCR

Ana Birchall, acuzată de imixtiune în activitatea procurorilor în cazul Caracal. Plângerea formulată de Lia Savonea la CCR

În cursul zilei de miercuri, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, a transmis Curţii Constituţionale cererea de soluţionare a „conflictului juridic de natură constitutuţională dintre ministrul justiţiei, Ana Birchall, respectiv Ministerul Justiţiei, ca parte a autorităţii executive şi autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii”, informează reprezentanţii forului.

Cererea către CCR este motivată de următoarele chestiuni, conform CSM:

1. „Ingerinţă gravă a ministrului Hustiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.

2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi
3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.

În privinţa punctului 1, Anei Birchall i se reproşează că, în ancheta penală din cazul Caracal, a comunicat familiei unei victime informaţii referitoare la conţinutul unor probe administrate în cauză.

„Astfel, la data de 2 august 2019, ministrul justitiei a contactat telefonic familia Alexandrei Măceşanu, comunicându-i faptul că rezultatele testelor genetice atestă că rămaşiţele şi cenuşă găsite în casa persoanei cercetate în cauză indică ADN-ul tinerei. Trebuie menţionat că datele respective nu fuseseră comunicate familiei victimei de către organele de urmărire penală, singurele abilitate potrivit Codului de procedură penală să efectueze asemenea acte, şi nici nu fuseseră făcute publice, ancheta penală fiind în derulare. Ulterior, ministrul justiţiei a confirmat public faptul că a luat legătura cu familia victimei şi a comunicat datele respective, susţinând că nu este vorba de o informaţie confidenţială din cadrul urmăririi penale şi că a acţionat astfel dintr-o obligaţie morală, umană”, se arată în sesizarea CCR.

Aşadar, autoritatea ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de către procurori este o „atribuţie/competenţă proprie acestuia, şi nu o atribuţie/competenţă constituţională proprie a Guvernului”.

„Or, această acţiune a ministrului justiţiei constituie o veritabilă imixtiune în activitatea procurorilor care efectuează urmărirea penală în cazul menţionat, cu încălcarea limitelor autorităţii conferite de art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală”, mai arată sursa citată.

În legătură cu actele de subminare a independenţei justiţiei (punctul 2) prin negocierea unei foi de parcurs, Anei Birchall i se impută că la data de 5 septembrie, în cadrul unei conferinţe de presă la Bucureşti, Gordon Sondland, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Uniunea Europeană, a declarat că procurorul general american, William Barr, a invitat-o pe ministrul Justiţieichall la Washington să continue să lucreze alături de el şi de echipa lui, în mod direct, pentru o foaie de parcurs (roadmap) privind statul de drept în România.

„Prin poziţia exprimată public în şedinţa Plenului (din 17 octombrie, n.r.), ministrul justiţiei, Ana Birchall, nu a dezminţit existenţa unei astfel de „foi de parcurs” şi nu a răspuns întrebărilor referitoare la afectarea independenţei justiţiei în legătură cu acest aspect. Atitudinea ministrului justiţiei a fost de natură a crea în percepţia publică ideea afectării independenţei justiţiei din partea unui membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei.

Ulterior, printr-o scrisoare adresată CSNM, Ana Birchall a invocat depăşirea, prin interpelarea făcută, a atribuţiilor proprii ale Consiliului, arătând că „încercarea unor membri ai Consiliului de a-şi aroga un veritabil drept de veto cu privire la acţiunile externe ale ministrului justiţiei este o imixtiune gravă şi inacceptabilă în activitatea puterii executive”.

Prin aceeaşi scrisoare ministrul justiţiei, Ana Birchall, a precizat că la nivelul Ministerului Justiţiei nu există nici un document de tip „to do list” sau foaie de parcurs convenit cu partenerii externi.

„Prin poziţia publică exprimată, ministrul justiţiei a creat aparenţa unei agende proprii în ceea ce priveşte justiţia, dezbătută la nivel extern, dar nediscutată cu instituţia care are rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei. (...) În încercarea de a justifica public implicarea într-un demers al cărui conţinut, tocmai prin împrejurarea că nu este cunoscut, este de natură să creeze în percepţia publică o impresie eronată asupra înfăptuirii justiţiei, în sensul că justiţia din România nu este gestionată de organele constituţionale abilitate, ministrul justiţiei, Ana Birchall, neagă rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, limitându-l la atribuţii legate de cariera judecătorilor şi a procurorilor şi de organizarea instanţelor şi parchetelor”, se mai arată în sursa citată.

În privinţa acţiunii de decredibilizare şi blocare a activităţii CSM, Ana Birchall ar fi respins analizarea sesizărilor CSM privind necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative.

„În plus, trebuie reţinută totala neimplicare a Ministerului Justiţiei în contextul promovării unor acte normative de natură a afecta stabilitatea financiară a magistraţilor, cu efecte asupra independenţei acestora”, se arată în sesizare.

De asemenea, Lia Savonea atrage atenţia că declaraţiile publice ale Anei Birchall au invocat invocat dificultăţi legate de participarea sa la şedinţele Plenului Consiliului, ca urmare a modului în care acestea sunt planificate de către conducerea forului.

„Aceste afirmaţii nu sunt justificate, fiind menite a denatura realitatea cu consecinţa decredibilizării Consiliului Superior al Magistraturii, inducându-se în percepţia publică ideea unei obligaţii de consultare a membrilor în privinţa stabilirii şedinţelor şi a proiectului ordinii de zi, nerespectată de consiliu”, mai subliniază Savonea.

În sesizarea către CCR sunt menţionate şi criticile ministrului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ).

„Poziţia ministrului justiţiei a fost urmată de crearea unui grup de lucru interministerial coordonat de Ministerul Justiţiei, astfel cum rezultă din declaraţiile publice din data de 17 septembrie 2019. Cu această ocazie, ministrul justiţiei a arătat că, din concluziile preliminare, nu se susţine funcţionarea în această formă a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Cu negarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost implicat în acest demers şi nu a fost invitat să participe la lucrările grupului de lucru. De altfel, componenţa acestui grup de lucru nu a fost adusă la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi nu a fost făcută publică în nicio altă modalitate, aspect de natură să genereze îndoieli cu privire la obiectivitatea activităţii şi caracterul său reprezentativ”, spune CSM în document.

Prin declaraţiile publice exprimate, ministrul justiţiei ar fi vulnerabilizat imaginea unei structuri din cadrul autorităţii judecătoreşti, cu consecinţa afectării încrederii publice în justiţie.

„Luările de poziţie cu potenţial de a afecta imaginea justiţiei ale unui reprezentant al altei puteri publice, cu încălcarea principiului colaborării loiale între instituţiile statului, impun adoptarea unor măsuri ferme. Cum, în situaţia dată, Consiliul Superior al Magistraturii nu are instrumentele necesare pentru a împiedica afectarea încrederii publice în activitatea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, ca urmare a declaraţiilor formulate de ministrul justiţiei, creându-se astfel un blocaj instituţional, este necesară intervenţia Curţii Constituţionale”, arată sesizarea.

Lia Savonea a anunţat încă de săptămâna trecută că va sesiza CCR deoarece Birchall s-ar face vinovată de două chestiuni: ingerinţă în activitatea procurorilor şi subminare a autorităţii Consiliului Superior al Magistraturii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici