ANALIZĂ: Scutul antirachetă de la Deveselu, operaţional. Cum funcţionează

Scutul antirachetă de la Deveselu, care este operaţional de joi, are 24 de interceptoare de tip SM-3 şi se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile.

5362 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Scutul antirachetă de la Deveselu, operaţional. Cum funcţionează

Scutul antirachetă de la Deveselu, operaţional. Cum funcţionează acesta (Imagine Octav Ganea / Mediafax Foto)

La 180 de kilometri de Bucureşti, în comuna Deveselu la Baza Militară 99 Deveselu (judeţul Olt) este scutul american antirachetă. Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii.

Trei baterii cu câte opt interceptoare de tip SM-3 sunt amplasate în Baza Militară. Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis. Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri şi un diametru de 0,34 metri.

Raytheon Company anunţa pe 5 mai 2015 că a primit un contract în valoare de 559,2 milioane de dolari pentru a produce, la Redstone Arsenal, în Huntsville, 44 de rachete ghidate de tip Standard Missile-3 Block IB, care urmează să fie instalate în România în cadrul scutului antirachetă din Europa în 2015.

Interceptorii instalaţi la Deveselu (jud. Olt) nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului. Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.

Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice în spaţiu folosind doar impactul, echivalent cu cel produs de un camion de zece tone la viteza de 966 de kilometri pe oră. Indiferent cum îl lansezi, SM-3 poate detecta ameninţări în spaţiu şi le distruge. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor balistice Aegis în Mediterana şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în Romania şi Polonia.

Sistemul Aegis este instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis sunt utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări din Orientul Mijlociu.

În România Sistemul Aegis a fost adaptat pentru uz terestru (Aegis Ashore) şi a fost instalat la baza de la Deveselu, urmând să fie instalat până în 2018, şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sistemul THAAD este un sistem de rachete anti-balistice conceput pentru a doborâ rachete balistice cu rază scurtă şi medie aflate în faza terminală, utilizând o abordare "hit-to-kill". Racheta nu are nicio încărcătură dar se bazează pe forţa impactului pentru a distruge ţinta.

Sisitemul antirachetă se activează la detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, iar bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor avea ca ţintă racheta inamică. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare şi până la impact să ajungă să fie cât mai mic în viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile în cel mai scurt timp de la momentul decolării acestora.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010.

Negocierea pentru scutul de la Deveselu au fost conduse de asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea şi Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, iar pentru partea română a negociat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.

Scutul antirachetă a costat aproximativ 400 de milioane de dolari pentru amenajarea facilităţii şi în jur de 40 de milioane de dolari, costuri anuale, această sumă fiind suportată de SUA, declara Bogdan Aurescu, secretar de stat la vremea respectivă în Ministerul Afacerilor Interne.

România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.

 

 

 

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici