Atlasul hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul Dunării

Atlasul a fost finalizat în cadrul proiectului Danube Floodrisk, rezultatele fiind prezentate într-un seminar organizat la Bucureşti de Ministerul Mediului, coordonatorul programului pe ţară.

Proiectul "Estimarea riscului la inundaţii adaptată diverşilor utilizatori din lunca inundabilă a Dunării - Danube Floodrisk" (2009 - 2012) a implicat 24 de instituţii din opt state (România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Austria, Slovacia, Serbia, Croaţia) şi parteneri observatori din Germania şi de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Partenerii români implicaţi în proiect sunt Ministerul Mediului şi Pădurilor, Universitatea Tehnică de Construcţii, Administraţia Naţională "Apele Române", Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare "Delta Dunării" şi Centrul de Politici Economice Durabile de Mediu. Managerul de proiect este Marie-Jeanne Adler, director ştiinţific al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

"Hărţile de hazard şi hărţile de risc sunt deosebit de importante pentru managementul inundaţiilor, având în vedere că ele definesc probabilitatea de realizare a acestor fenomene periculoase şi, de asemenea, identifică zonele cu o vulnerabilitate la astfel de fenomene. Deci, în momentul în care definim riscul, ştim care sunt zonele critice la care trebuie să ne referim în planificarea unor metode de amenajare sau de avertizare", a declarat, pentru MEDIAFAX, Marie-Jeanne Adler, care a precizat că aceste hărţi vor fi reactualizate la fiecare şase ani.

De asemenea, vor fi monitorizate amenajarea teritorială şi măsurile luate pe plan local, care trebuie să fie în acord cu estimările realizate.

Adler a mai explicat că această cercetare s-a făcut integrat de-a lungul luncii Dunării, pentru că măsurile luate în Austria, de pildă, se vor reflecta în aval până în România.

Potrivit directorului ştiinţific al INHGA Adler, în România au fost făcute trei studii-pilot: la Cernavodă - unde trebuie asigurată, în mod excepţional, o protecţie în cazul viiturilor şi de mediu, la Giurgiu - care a dezvoltat o platformă industrială în zona inundabilă, şi la Galaţi, aflat printre oraşele supuse tot timpul inundaţiilor. Pe lângă acestea, unde au fost realizate studii foarte detaliate şi au fost definite toate zonele şi identificate localităţile inundabile de-a lungul Dunării.

Atlasul va putea fi folosit pe plan local, dar şi, la nivel naţional, de Ministerului Mediului, pentru dezvoltarea măsurilor de protecţie contra inundaţiilor, şi de Ministerul Dezvoltării, pentru planurile de amenajare teritorială.

Pe plan european, această bază de date va fi folosită pentru raportul asupra hărţilor de hazard şi de risc pentru Bazinul Dunării, pentru Directiva pentru Inundaţii, din 2013, ajutând astfel la implementarea politicii Comisiei Europene în Bazinul Dunării.

Proiectul a fost finanţat prin intermediul Programului de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (SEE) 2007-2013, Direcţia de acţiune 2.1 "Îmbunătăţirea managementului integrat al apelor şi prevenirea riscurilor de inundaţii". Suma alocată iniţial a fost de 6,5 milioane de euro, fiind absorbite, în final, fonduri de 6,2 milioane de euro, a mai precizat Adler.