BACALAUREAT 2011: Rezultatele - momentul adevărului, realitatea din sistem, vremea scadenţei

Examenul de bacalaureat a adus în prim plan o situaţie dramatică a şcolii româneşti - supravieţuirea prin fraudă. Profesorii umiliţi din cauza salariilor închideau ochii la furtişagurile de la examene, elevii prefereau fiţuicile de pe internet decât să înveţe, iar acum a venit vremea scadenţei.

1395 afișări
Imaginea articolului BACALAUREAT 2011: Rezultatele - momentul adevărului, realitatea din sistem, vremea scadenţei

BACALAUREAT 2011: Rezultatele - momentul adevărului, realitatea din sistem, vremea scadenţei

Ani de zile, promovabilitate la bacalaureat de peste 80% în multe judeţe, bătând chiar 90% în altele, era considerată motiv de fală pentru dascăli. Din când în când, câte un ministru promitea că va analiza şcolile în care nu a promovat niciun elev şi pe cele cu rezultate foarte bune. Analizele fie rămâneau la nivel declarativ, fie erau făcute de ochii lumii, pentru că fruntaşii rămâneau fruntaşi, iar codaşii la fel.

Rezultatele la testele internaţionale de scris şi de citit, unde România ocupa un loc foarte slab, puteau fi pentru autorităţi un prim semnal de alarmă asupra faptului că ceva este în neregulă în sistem.

Iată că, în 2011, înainte de contestaţii apare o situaţie unică în istoria postdecembristă a României: mai puţin de jumătate din numărul celor care au participat la examen au promovat, mai precis doar 44,47%, iar 661 de candidaţi au fost eliminaţi pentru că au fost prinşi copiind. Autorităţile nu se pot mândri cu acest rezultat, în schimb au făcut un pas mare pentru oprirea fraudei. Adică, pentru prima dată, profesorii şi-au făcut datoria, au fost foarte exigenţi, iar elevii nu au mai putut copia, spun cei mai mulţi inspectori şcolari.

Chiar dacă pare ireal, chiar dacă ne este ruşine, aceasta este situaţia. De fapt, de ce s-a ajuns aici? În primul rând pentru că modelele promovate timp de 20 de ani sunt, de cele mai multe ori, personaje care au reuşit în viaţă uşor, dând şpagă, înşelând, mergând cu ceva furtişaguri. În acest sistem s-a dezvoltat şi marea industrie a diplomelor de studii. Iar astăzi avem cele mai slabe rezultate la bacalaureat, doar 44,47% promovaţi, înainte de contestaţii, sunt de părere mulţi profesori.

"A venit vremea scadenţei, pentru că am ignorat 20 de ani învăţământul. E momentul adevărului, asta e de fapt realitatea. Era imposibil să avem procente de 80 sau 90 la sută. Ne minţeam între noi", a afirmat Liliana Romaniuc, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi.

Promovabilitatea în judeţul Iaşi este de 41,9% înainte de contestaţii, iar la două grupuri şcolare, din localităţile Holboca şi Vlădeni, niciunul dintre candidaţi nu a trecut probele evaluării.

Romanciuc spune că în judeţul Iaşi examenul de bacalaureat a fost corect, supravegherea în săli a fost serioasă, iar evaluarea a fost obiectivă. "Nu există teze asemănătoare", susţine şeful ISJ Iaşi.

La Sibiu este încă normalitate. Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu a anunţat că promovabilitatea la examenul de bacalaureat este, în judeţ, de 53,8% înaintea depunerii contestaţiilor, încadrându-se în media ultimilor ani.

"Procentul se încrie într-o normalitate a judeţului Sibiu, unde evaluarea s-a făcut întotdeauna cu corectitudinea colegilor evaluatori. Rezultatele examenelor sunt normale, având în vedere evaluarea obiectivă care s-a făcut în fiecare an în judeţul Sibiu, unde nu au existat fluctuaţii extrem de mari de la an la an. Mi se pare complet absurd că sunt judeţe care anul trecut au avut promovabilitate de 98%, iar în acest an au 28%. La Sibiu, aşa ceva nu se întâmplă. Procentul se înscrie în media ultimilor ani", a declarat inspectorul şcolar general al judeţului Sibiu, Constantin Gorun.

În schimb, la Botoşani rezultatul la bacalaureat este mult sub aşteptări - 56%. Cu mult sub ce a fost în anii anteriori, în condiţiile în care în 2009 au promovat acest examen 98% dintre candidaţi, iar în 2010, 82%.

"Este cu mult sub aşteptările noastre, însă este rezultatul unei evaluări corecte. Trebuie să le mulţumesc celor care s-au implicat în evaluarea corectă a elevilor, pentru că învăţământul are acum nevoie de corectitudine. Cât despre cei care au venit să-şi încerce norocul la bacalaureat, le doresc pregătire uşoară şi cât mai mult noroc la sesiunea din toamnă", a spus inspectorul şcolar general al judeţului Botoşani, Ada Macovei.

În judeţul Suceava au promovat 65,03% dintre candidaţi, cu aproape 20% mai puţin comparativ cu sesiunea din vara anului trecut.

În Bihor, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 50,38%, mult mai mică decât cea din sesiunea iulie 2010 (87,48%) şi cea din iulie 2009 (87,60 %). În acest judeţ, la Grupul Şcolar Agricol din comuna Borş promovabilitatea a fost de 7,41 la sută, la Liceul "Andrei Şaguna" din Oradea au promovat 8,11 la sută din candidaţii prezentaţi la examen şi la Colegiul "Mihai Viteazu" din Oradea, 12,63 la sută.

Inspectorul general şcolar al judeţului Bihor, Dorel Luca, susţine că principala cauză a scăderii promovabilităţii este reducerea proporţiei fraudelor.

În judeţul Covasna, promovabilitatea înaintea contestaţiilor este de 44,29%, în timp ce la sesiunea din vara anului trecut examenul era promovat de 72,12% dintre candidaţi. Cele mai slabe rezultate ale judeţului sunt 0,99% la Grupul Şcolar Agricol şi de Industrie Alimentară "Gaman Janos" şi 1,25% la Grupul Şcolar "Puskas Tivadar" din Sfântu Gheorghe.

În judeţul Timiş au promovat 31,79% dintre cei care s-au prezentat la examen, cel mai slab rezultat din ultimii 20 de ani, cu mult sub procentul înregistrat anul trecut - 82,84. La patru licee din Timişoara - CFR, UMT, Silvic şi Agricol - niciun elev nu a promovat examenul.

În judeţul Dolj, doar 39,74 la sută dintre cei 7.221 de elevi din judeţul Dolj înscrişi la bacalaureat au promovat examenul, în timp ce anul trecut promovabilitatea a fost de 67%.

Promovabilitatea la bacalaureat în judeţul Mureş este de 45,56%, în nouă unităţi şcolare fiind înregistrate sub zece procente, între care şi cea din localitatea Band, unde niciun elev nu a luat examenul.

În judeţul Braşov, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 45,89% înainte de contestaţii, procent mai mic decât cel înregistrat în vara anului trecut, de 56,42%.

Şi în judeţul Harghita, procentul celor promovaţi - 64,03- este mai mic faţă de cel de anul trecut - 72,08. Şeful ISJ Harghita, Ferencz Salamon Alpar, crede că procent de promovabilitate înregistrat este unul "corect" şi "echilibrat".

În judeţul Hunedoara, procentul celor promovaţi înainte de contestaţii este de 38,36, mai puţin de jumătate faţă de cel înregistrat în 2010, când 85% dintre cei care au susţinut bacalaureatul au trecut examenul.

"S-au luat măsuri foarte stricte şi nu s-a putut copia. Probabil, faţă de anii trecuţi, elevii nu au mai putut să discute între ei. Oricum se va cerceta şi vom vedea ce putem face pentru ca absolvenţii să fie determinaţi să se pregătească mult mai bine pentru examenul de bacalaureat", este de părere şeful ISJ Hunedoara.

Sesiunea de vară a bacalaureatului a adus cele mai slabe rezultate din istorie şi în judeţul Arad, cu o promovabilitate de doar 36,43 %, comparativ cu 86,38% în iulie 2010, în acest an existând licee cu un singur candidat promovat.

"Este cea mai slabă promovabilitate de până acum la bacalaureat. Cred că acest examen nu a fost tratat cu seriozitate în acest an, absolvenţii nu au învăţat. Pe de altă parte, comisiile de examinare şi supraveghetorii au fost mai exigenţi ca în anii trecuţi", spune inspectorul şcolar general, Mirela Aldescu.

În Vrancea, unde au promovat 38,73% dintre candidaţi, cauza ar fi, după cum spune inspectorul general şcolar, slaba motivaţie a învăţării. Procentul înregistrat în acest an este cu mult sub cel de anul trecut, care a fost de 64,1%.

"Printre motivele care au dus la această situaţie se află slaba motivaţie a învăţării, neimplicarea familiei, lipsa locurilor de muncă, grupurile sociale defavorabile dezvoltării armonioase a personalităţii, diminuarea autorităţii cadrelor didactice, salarizarea neatractivă a dascălilor, schimbarea modelului cultural, dar şi abandonarea valorilor tradiţionale", susţine Maria Lupu, inspector şcolar general adjunct.

În Bistriţa-Năsăud, doar 44,19% dintre elevii care au susţinut bacalaureatul au reuşit să promoveze examenul.

La Cluj, promovabilitatea la examenul de bacalaureat este de 54,07%, procent mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 65%.

Peste 70 la sută dintre elevii care au susţinut examenul de bacalaureat în judeţul Mehedinţi nu au reuşit să promoveze, iar la două licee niciun candidat nu a obţinut medii de trecere. La Grupul Şcolar Agricol şi Colegiul Tehnic de Transporturi Auto, ambele din Drobeta-Turnu Severin, promovabilitatea a fost zero.

Şi în Capitală, rezultatele din acest an au fost mai slabe ca niciodată. Promovabilitatea la bacalaureat în Capitală a fost de 42,03 la sută, cea mai mică înregistrată după Revoluţie, spune inspectorul general şcolar, Cristian Alexandrescu. În urmă cu un an, procentul celor care promovau examenul era de 61,26, iar în 2009, de 76,32.

Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei, consideră că procentele de promovabilitate ale bacalaureatului sunt "alarmante", rezultatele înregistrate indicând faptul că este vorba despre "cea mai slabă învăţare din istorie".

La rândul lor, părinţii fac autorităţile responsabile pentru situaţia dezastruoasă de la bacalaureat. Ei spşun că rezultate slabe de la bacalaureat au fost cauzate de atitudinea autorităţilor de discreditare a cadrelor didactice şi a elevilor, dar şi de lipsa măsurilor coerente şi eficiente care să conducă la îmbunătăţirea reală a procesului instructiv-educativ.

În opinia Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi-Învăţământ Preuniversitar, Ministerul Educaţiei s-a mulţumit să instaureze măsuri pentru eliminarea posibilităţilor de fraudă din sălile de examene, lucru lăudabil, dar care s-a făcut fără a asigura un climat unitar la nivel naţional.

Părinţii cred că acest lucru trebuia făcut discret, fără a instaura stresul asupra copiilor şi fără ca aceştia să fie trataţi din start ca infractori.

Ministrul Educaţiei declara recent că la examenul de bacalaureat şi-au făcut treaba cadrele didactice, şi-au făcut treaba corectorii, şi-a făcut treaba Ministerul Educaţiei.

"Nu trebuie să facem confuzie între mijloacele pe care le utilizăm şi scopul în care utilizăm aceste mijloace. Eliminarea de la bacalaureat a 661 de candidaţi, dublu faţă de anul trecut, nu este deloc fericire. Ceea ce este important e că România nu se poate însănătoşi decât prin adevăr, decât dacă sistemul educaţional furnizează an de an oameni care ştiu că rezultatele se obţin prin perseverenţă, prin muncă, prin onestitate şi că frauda nu este o soluţie. Acum lucrurile se fac serios, sistematic", spunea ministrul Daniel Funeriu.

S-au centralizat şi afişat rezultatele, s-au transmis nemulţumirile, rămâne de văzut cine este responsabil de situaţia dezastruoasă din acest an de la bacalaureat. Sunt oare liceeni chiar atât de prost pregătiţi şi, în lipsa "ajutorului", nu fac faţă, au fost subiectele din acest an cu mult mai grele decât până acum sau sistemul nu este capabil să îi ajute în acest demers de încheiere a unui ciclu al vieţii? La ora scadenţei, responsabilii din sistemul de învăţământ trebuie să găsească un răspuns.

(Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici