Care sunt recomandările Comisiei Europene pentru România

În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, CE recomandă: adoptarea unui plan comprehensiv de implementare a codurilor, asigurarea resurselor suficiente pentru pregătirea şi reorganizarea instanţelor şi a parchetelor, creşterea capacităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi adoptarea propunerii acestuia de îmbunătăţire a criteriilor de recrutare; o analiză completă şi detaliată a dezechilibrelor volumului de muncă în cadrul sistemului judiciar; finalizarea revizuirii funcţionale propuse privind sistemul judiciar şi implementarea recomandărilor acesteia, adoptarea unui plan de acţiune şi a unui program care să stabilească în detaliu obiectivele şi indicatorii pentru reformă; crearea unui cadru pentru monitorizarea progreselor reformei sistemului judiciar, implicând părţile interesate din justiţie şi societatea civilă în implementarea acestui plan de acţiune.

Cu privire la responsabilitatea sistemului judiciar, CE recomandă decizii de numire transparente şi obiective, decizii şi evaluări disciplinare şi implementare a unui sistem de promovare obiectiv şi transparent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; demonstrarea unui istoric al realizărilor de către Inspecţia Judiciară a CSM prin analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare şi continuarea reformei Inspecţiei; realizarea publicării electronice a întregii jurisprudenţe şi aplicarea măsurilor pentru a se asigura că motivările deciziilor instanţelor sunt emise în conformitate cu legea şi în timp util.

La capitolul "eficacitatea acţiunii judiciare", CE recomandă luarea măsurilor urgente pentru îmbunătăţirea practicii judiciare şi a managementului cazurilor, precum şi accelerarea cazurilor de corupţie la nivel înalt pentru a evita atingerea termenelor de prescripţie în toate cazurile; continuarea reformei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea întăririi rolului său de casaţie şi a creşterii capacităţii acesteia de a trata cazurile de corupţie; continuarea îmbunătăţirii caracterului disuasiv şi a consistenţei sancţiunilor aplicate de instanţă în cazurile de corupţie la nivel înalt, demonstrarea unor rezultate mai bune în investigarea, urmărirea şi judecarea cazurilor de fraudare a fondurilor UE şi în domeniul achiziţiilor publice; adoptarea de reguli clare în consultările cu justiţia privind decizii ale Parlamentului referitoare la ridicarea imunităţii membrilor săi, bazate pe cele mai bune practici din alte state membre UE.

La capitolul integritate, CE recomandă demonstrarea unui istoric al realizărilor prin sancţiuni prompte şi descurajatoare aplicate de autorităţile administrative şi judiciare privind incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor nejustificate, în urma constatărilor Agenţiei Naţionale de Integritate; luarea de măsuri pentru unificarea practicii Comisiei de Investigare a Averilor şi pentru a asigura tratamentul eficient al cazurilor, fără prejudicierea deciziei instanţei; îmbunătăţirea cooperării dintre ANI şi alte autorităţi administrative şi judiciare, în mod special în domeniul achiziţiilor publice şi îmbunătăţirea capacităţii investigative a ANI, prin actualizarea sistemului lor informaţional şi prin evaluări de risc cu orientare precisă.

Despre lupta împotriva corupţiei, CE notează ca recomandări: coordonarea politicilor anticorupţie la cel mai înalt nivel şi dezvoltarea unei strategii robuste multianuale de prevenire şi sancţionare a corupţiei; demonstrarea unor rezultate convingătoare în domeniul recuperării bunurilor provenite din infracţiuni, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE, adoptând o nouă lege privind confiscarea extinsă/specială a averii şi întărirea practicii judiciare. România ar trebui, de asemenea, să demonstreze un istoric al succeselor dovedite în urmărirea spălării banilor ca infracţiune de sine-stătătoare.

În privinţa protecţiei împotriva fraudei şi a conflictelor de interese, CE recomandă stabilirea unei baze de date electronice integrate privind procedurile de achiziţie publică şi întărirea procedurilor şi capacităţii autorităţilor competente în acest domeniu; dezvoltarea de reguli pentru prevenirea conflictului de interese în managementul fondurilor publice şi în cadrul autorităţilor care reglementează, verifică şi decid asupra reclamaţiilor referitoare la achiziţiile publice; implementarea de recomandări pentru o evaluare independentă a sistemului achiziţiilor publice, precum şi a unei revizii funcţionale care să fie realizată în această sferă.