Cazul tablourilor furate din Rotterdam - Motivarea pedepselor lui Dogaru şi Darie: Nu au caracter spectaculos, dar sunt adecvate

Pedepsele aplicate lui Radu Dogaru şi Eugen Darie, câte şase ani şi opt luni de închisoare pentru furtul tablourilor de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, nu au "caracter spectaculos", care să ofere satisfacţie opiniei publice, ci sunt adecvate restabilirii ordinii publice, conform motivării JS 3.

743 afişări
Imaginea articolului Cazul tablourilor furate din Rotterdam - Motivarea pedepselor lui Dogaru şi Darie: Nu au caracter spectaculos, dar sunt adecvate

Cazul tablourilor furate din Rotterdam - Motivarea pedepselor lui Dogaru şi Darie: Nu au caracter spectaculos, dar sunt adecvate

Magistratul Judecătoriei Sectorului 3 (JS3), care a decis condamnarea celor doi, arată în motivarea soluţiei că Dogaru şi Darie provin dintr-un mediu social cu "mare potenţial infracţional", caracterizat de nivel scăzut de trai, mai ales din perpectiva educaţiei şi instrucţiei şcolare "adecvate unei societăţi moderne şi şanselor reale evoluţiei pozitive sociale individuale".

"Această influenţă negativă, care nu a fost atenuată în niciun mod mai ales prin reacţia fermă a organelor judiciare şi a celorlalte instituţii de autoritate publică locală şi statală nu constituie desigur o justifcare sau o circumstanţă scuzabilă a săvârşirii infracţiunilor însă nu pot fi ignorate privitor la persoana infractorului deoarece ar duce doar la aplicarea unor pedepse în cuantum ridicat, iar pedepsele mari nu constiuie în sine nici scopul procesului penal şi nici îndeplinirea necesară a funcţiei de exemplaritate a pedepsei", arată judecătorul de la JS 3, în motivarea deciziei de condamnare.

Astfel, instanţa consideră că pedeapsa aplicată trebuie să fie "adecvată, necesară şi oportună, pentru a-şi putea îndeplini şi funcţia de reeducare necesară prevenirii de noi infracţiuni" de către cei doi inculpaţi.

"În aceste condiţii, în mod obiectiv stabilirea cuantumului pedepselor cu executarea lor efectivă trebuie să fie suficientă reeducării inculpatului şi prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni, scop prevăzut de art. 52 Cod penal. De asemenea, pedeapsa nu trebuie să corespundă echivalent sau direct proporţional presiunii obiective însemnate, dar justificate, exercitată asupra inculpaţilor de opinia publică", aceasta răspunzând "foarte critic, şi prin intermediul mijloacelor de comunicare mass media, faţă de faptele comise de inculpaţi", se precizează în documentul citat.

Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat, în 26 noiembrie 2013, pe Radu Dogaru şi Eugen Darie la câte şase ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.

Instanţa a decis aplicarea pedepsei de şase ani şi opt luni în cazul lui Radu Dogaru pentru infracţiunea de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave. Judecătorii l-au mai condamnat pe Dogaru la trei ani şi şase luni, pentru constituirea unui grup criminal şi la patru ani de închisoare, pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Pedepsele au fost contopite, astfel că Dogaru ar urma să execute, când decizia va rămâne definitivă, pedeapsa cea mai grea, de şase ani şi opt luni de închisoare.

Eugen Darie a fost condamnat de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 la şase ani şi opt luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi la trei ani de închisoare pentru constituire de grup criminal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Din pedepsele lui Dogaru şi Darie vor fi scăzute perioadele în care au fost reţinuţi şi arestaţi.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 3 a mai dispus ca Dogaru şi Darie să rămână în arest. Aceştia trebuie să plătească 6.000 de lei cheltuieli judiciare.

Decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a judecat dosarul şi urmează să pronunţe o soluţie în acest sens.

Radu Dogaru şi Eugen Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzaţi în dosarul furtului de tablouri şi au fost judecaţi în procedură simplificată, respectiv prin prisma articolului 320 indice 1 din Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

În 24 octombrie 2013, Judecătoria Sectorului 3 a admis cererile de judecare prin procedură simplificată, pe baza recunoaşterii vinovăţiei, în cazul lui Radu Dogaru şi a lui Eugen Darie şi a respins solicitările făcute de Alexandru Bitu şi Petre Condrat.

Instanţa a respins cererile lui Bitu şi Condrat pe motiv că declaraţiile acestora nu sunt concordante cu probatoriul asigurat de procurori în acest caz. Astfel, instanţa nu a putut lua în considerare recunoaşterea integrală a vinovăţiei, aşa cum cere articolul 320 indice 1 din Codul de procedură penală, în baza căruia au solicitat să fie judecaţi.

Alexandru Bitu şi Petre Condrat sunt judecaţi în continuare în procedură completă, în cadrul căreia vor fi audiaţi, vor fi ascultaţi martori, vor putea propune probe în apărare, după care vor fi ascultate pledoariile finale şi se va da o soluţie. Următorul termen în acest dosar a fost stabilit de instanţă în 14 martie.

În 22 octombrie 2013, Radu Dogaru a arătat în faţa instanţei că este unul dintre autorii furtului tablourilor, că a vrut să negocieze cu autorităţile olandeze, dar a fost refuzat şi că cinci dintre tablouri sunt la un prieten al său, ucraineanul Vladimir Vladimirenko.

În 15 iulie 2013, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Judecarea dosarului a început în 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocaţii celor acuzaţi de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie 2013, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă. Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Ulterior aceasta şi-a schimbat declaraţia, arătând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici