CCR a admis parţial sesizarea ÎCCJ asupra modificării Legii privind combaterea terorismului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Conform unui comunicat de presă al instituţiei, judecătorii Curţii au admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu sintagma „ansamblul relaţiilor sociale” „din cuprinsul dispoziţiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1] şi dispoziţiile art.I pct.26 [cu referire la art.32, partea introductivă a alin.(1)], pct.28 [cu referire la art.32, partea introductivă a alin.(3)] şi pct.31 [cu referire la art.33, partea introductivă a alin.(1)]” din proiectul de lege care modifică Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

CCR a respins obiecţia de neconstituţionalitate a magistraţilor ÎCCJ, constatând că sintagmele „factorii materiali”, „relaţiile internaţionale ale statelor”, „securitatea naţională sau internaţională” din cuprinsul iniţiativei legislative sunt neconstituţionale.

CCR a motivat decizia privind amendamentul Fritz: Legea Integrității se va aplica atât situațiilor viitoare, cât și „efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”

Nuclearelectrica reacționeză față de raportul Corpului de control al premierului privind proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. „Nicio decizie adoptată de organele SNN nu a generat un prejudiciu cuantificabil”

În soluţia de admitere, Curtea a constatat că „sintagma „ansamblul relaţiilor sociale” din cuprinsul dispoziţiilor art.I pct.1 [cu referire la art.1] din legea criticată nu îndeplineşte cerinţele de calitate a legii, stabilite jurisprudenţial şi consacrate constituţional”, potrivit sursei citate.

Astfel, CCR motivează că „reglementând în materia prevenirii şi combaterii terorismului, prin folosirea unei sintagme având caracter de noutate în această materie, era necesar ca legiuitorul să îndeplinească obligaţia, stabilită în art.25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, de a configura, în mod explicit, noţiunea „ansamblul relaţiilor sociale”, având în vedere sensul vast al acesteia şi faptul că, faţă de materia în care este folosită, aceasta nu poate avea sensul comun şi nici cel reţinut de doctrină pentru o serie de infracţiuni specifice”.

În ceea ce priveşte sintagma „ansamblul relaţiilor sociale” în definiţia „terorismului” – în afara unei interpretări oficiale, contextuale a acestei noţiuni – „nu permite identificarea ariei de incidenţă a normelor de incriminare ale art.32 alin.(1) şi (3) şi art.33 alin.(1) din Legea nr.535/2004, având în vedere că (…) acestea se vor completa cu „condiţiile art.1” în care fapta urmează a fi săvârşită”.

În soluţia de admitere a CCR, referitor la art.I pct.26, judecătorii Curţii au constatat că „reglementarea normelor de incriminare a „actelor de terorism” şi a infracţiunii de terorism, prevăzută în art.33 din Legea nr.535/2004, ca norme incomplete, nu este, în sine, nepermisă, însă procedeul folosit de legiuitor prin care face trimitere la definiţia „terorismului”, iar nu la elementele unei alte norme de incriminare este contrar normelor de tehnică legislativă şi, pe cale de consecinţă, dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie”.

„În condiţiile în care legiuitorul a configurat într-un mod foarte amplu noţiunea de „terorism”, prin adăugarea sintagmelor ”viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor”, „ansamblul relaţiilor sociale”, „factorii materiali”, „relaţiile internaţionale ale statelor”, „securitatea internaţională”, alături de „securitatea naţională”, ce pot fi afectate prin „acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea” care prezintă pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul dintre scopurile enumerate la lit a)-c) ale art.I pct.1 din legea criticată – trimiterea la „condiţiile art.1”, în care faptele prevăzute în art.32 alin.(1) şi (3), respectiv art.33 alin.(1) din Legea nr.535/2004 pot fi săvârşite, conduce, de asemenea, la neclaritatea, caracterul echivoc şi imprecis al dispoziţiilor art.I pct.26”.

Lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a dispoziţiilor precizate determină şi contradicţia acestora „cu prevederile art.23 alin.(12) din Legea fundamentală referitoare la legalitatea incriminării, în condiţiile în care Curtea a statuat cu valoare de principiu că dispoziţiile art.23 alin.(12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora”, completează sursa citată.

Proiectul de modificare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului urmează să se reîntoarcă în procedura parlamentară pentru ca articolele declarate neconstituţionale să fie puse în acrod cu decizia CCR.