Cel puţin unu din şapte copii şi tineri, afectat de limitarea deplasărilor. Ce arată analiza UNICEF

Cel puţin unu din şapte copii - sau 332 de milioane de copii din lume - a fost afectat de măsurile obligatorii sau recomandările de izolare la domiciliu aplicate la nivel naţional pentru o perioadă de cel puţin nouă luni de la declanşarea pandemiei de COVID-19, cu riscuri pentru sănătatea mintală şi bunăstarea socio-emoţională, a avertizat vineri UNICEF.

Deşi aproape toţi copiii din întreaga lume au fost afectaţi de formă sau alta de izolare intermitentă în ultimul an, o nouă analiză pe baza datelor furnizate de Oxford COVID-19 Government Response Tracker identifică unele dintre cele mai de durată condiţii de izolare la nivel internaţional.

Conform acestei analize, 139 de milioane de copii din întreaga lume au fost afectaţi de regulile obligatorii de izolare la domiciliu pentru o perioadă de cel puţin nouă luni de când răspândirea noului coronavirus a fost declarată pandemie, pe 11 martie 2020 – ceea ce înseamnă că sunt obligaţi să stea acasă, cu mici excepţii – inclusiv copiii din state precum Paraguay, Peru şi Nigeria. Restul din cei 332 de milioane de – sau 193 de milioane – de copii au trăit conform politicilor naţionale recomandate de izolare la domiciliu pentru aceeaşi perioadă de timp.

„A fost un an lung pentru toţi, dar mai ales pentru copii, în condiţiile măsurilor de izolare la domiciliu şi restricţiilor de circulaţie impuse din cauza pandemiei la nivel naţional”, a declarat Directorul Executiv Henrietta Fore: „Când zi de zi eşti departe de prieteni şi de membrii familiei extinse sau poate chiar blocat în casă cu o persoană care exercită abuzuri, impactul este semnificativ. Mulţi copii ajung să se simtă speriaţi, singuri, anxioşi şi preocupaţi de viitorul lor. Este necesar să depăşim această pandemie cu o abordare mai bună pentru sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor, iar acest lucru începe prin acordarea importanţei cuvenite acestui subiect”.

Copiii şi adolescenţii, afectaţi psihic şi emoţional

Pe măsură ce pandemia intră în cel de-al doilea an, impactul asupra sănătăţii mintale şi bunăstării psiho-sociale a copiilor şi adolescenţilor este unul de proporţii. În America Latină şi în Caraibe, un sondaj recent UNICEF U-Report în rândul tinerilor a generat peste 8.000 de răspunsuri dezvăluind că peste un sfert dintre respondenţi s-au confruntat cu anxietatea, iar 15% cu depresia.

Chiar şi înainte de pandemie, copiii şi tinerii duceau povara riscurilor asociate sănătăţii mintale, jumătate dintre numărul total al tulburărilor mintale fiind dezvoltate înainte de împlinirea vârstei de 15 ani, iar 75% declanşându-se în prima parte a perioadei adulte. Majoritatea dintre cele 800.000 de persoane care se sinucid anual sunt persoane tinere, iar automutilarea este cea de-a treia cauză care conduce la deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, cu rate mai mari înregistrate în rândul adolescentelor. Se estimează că la nivel mondial unu din patru copii trăieşte cu un părinte afectat de o tulburare mintală.

Pentru mulţi dintre copiii care se confruntă cu violenţa, neglijarea sau abuzul acasă, măsurile de izolare la domiciliu i-au adus în situaţia de a rămâne blocaţi în casă cu o persoană care exercită un abuz şi lipsiţi de susţinerea profesorilor, a familiilor extinse şi a comunităţii. Nevoile copiilor din grupurile de populaţie vulnerabilă, precum cei care trăiesc şi muncesc pe stradă, copiii cu dizabilităţi şi cei care trăiesc în zone de conflict, riscă să fie trecute cu vederea în totalitate.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pandemia de COVID-19 a perturbat sau a dus la oprirea furnizării serviciilor de sănătate mintală în 93% din statele lumii, pe când cererea de servicii de susţinere a sănătăţii mintale este în creştere. Un studiu efectuat în 194 de oraşe din China a concluzionat că 16% dintre respondenţi au raportat simptome severe de depresie în timpul pandemiei, iar 28% dintre aceştia au raportat simptome grave de anxietate.