Cum a fost numită Kovesi la DNA şi întrebările la care nu a răspuns nimeni până azi

Laura Codruţa Kovesi este procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din anul 2013, iar în primăvara lui 2019 îşi încheia cel de-al doilea mandat. Numirea sa a fost una surpriză în urmă cu 5 ani, mai ales că era făcută de ministrul interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

5806 afişări
Imaginea articolului Cum a fost numită Kovesi la DNA şi întrebările la care nu a răspuns nimeni până azi

Cum a fost numită Kovesi la DNA şi întrebările la care nu a răspuns nimeni până azi

Laura Codruţa Kövesi, născută Lascu, (n. 15 mai 1973, Sfântu Gheorghe, România) este procuror şef al DNA, poziţie pe care o deţine din 2013. Înainte de această funcţie, a fost Procuror General al României. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie şi cel mai tânăr Procuror General din istoria României. Ea este, de asemenea, singurul funcţionar public care a deţinut funcţia de Procuror General pe toată durata mandatului său.

În 26 august 2006, ministrul Justiţiei de atunci a nominalizat-o pentru funcţia de procuror general al României pe Laura Codruţa Kovesi, confirmată de şeful statului.

În 2 octombrie 2009, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru o perioadă de trei ani, pentru Laura Codruţa Kovesi.

A doua oară a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în 25 septembrie 2009.

Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidenţial, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruţei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codruţei Kovesi era previzibil după ce a amendat public anumite măsuri dispuse de Secţia CSM, ea dând de înţeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.

Cea mai vădită ostilitate întâmpinată de Codruţa Kovesi a fost, încă de la începutul mandatului său, din partea lui Liviu Dăscălescu (fost procuror general al Curţii de Apel Bucureşti (între timp pensionat din magistratură, însă lucrează ca avocat-n.r.), căruia procurorul general i-a şi spus la bilanţul activităţii Ministerului Public că ar trebui să iasă la pensie, dacă tot şi-a scos decizia de pensionare.

Nici preşedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturi, judecătorul Virgil Andreieş, nu se număra printre simpatizanţii procurorului general.

Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Andreieş, Kovesi a făcut un bilanţ deloc elogios al activităţii Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepţiei că mimează îndeplinirea rolului său. Kovesi a cerut, în şedinţa de bilanţ a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare să le pună în practică, o solicitare similară fiind adresată magistraţilor care îşi continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar. Ea a subliniat că aceste demersuri sunt necesare, dacă se doreşte ca standardele de integritate şi moralitate să fie respectate.

În cel de-al doilea mandat, relaţia lui Kovesi cu CSM (care din 2011 are noi membri ca urmare a alegerilor magistraţilor, după expirarea mandatelor de şase ani ale majorităţii membrilor-n.r.) s-a îmbunătăţit, de altfel acesta fiind şi unul dintre obiectivele sale.

Mai mult, în două rapoarte ale Comisiei Europene privind stadiul reformei din justiţia română, procurorul general al României a fost apreciat pentru modul de administrare a Ministerului Public şi rezolvarea carenţelor.

În 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul (care şi-a încheiat mandatul în România, în februarie 2012-n.r.), i-a conferit procurorului general al României, Codruţa Kovesi (numită în această funcţie când avea 33 de ani-n.r.), Ordinul Naţional al Meritului în grad de ofiţer, spunând că procurorul general reprezintă un pariu câştigat al tinerelor generaţii ale acestei ţări.

De altfel, susţinerea din partea ambasadei SUA, şi nu numai, a fost o constantă a activităţii Laurei Codruţa Kovesi.

Premierul Victor Ponta a preluat, în a doua jumătate a lunii martie 2013 interimatul la Ministerul Justiţiei, având ca obiectiv declarat rezolvarea numirii procurorului general şi a şefului DNA, cei doi fiind propuşi de ministrul de resort, dar numiţi de către preşedinte.

Zvonurile că Laura Codruţa Kovesi va fi propusă la şefia DNA, devenite ulterior certitudini, nu au rămas fără ecou în alianţa USL. Astfel, încă de la început, liderul PNL Crin Antonescu şi-a exprimat, în termeni destul de reţinuţi însă, dezaprobarea cu privire la propunerea Codruţei Kovesi. Antonescu spunea, în 26 martie, că nu deţine calitatea de a fi "de acord" cu eventuale propuneri de procurori şefi. "Bineînţeles că dacă domnul Ponta va face nişte propuneri, aş putea să am o opinie despre asta, dar nu am eu calitatea de a-mi da sau nu acordul în legătură cu actul în sine", susţinea preşedintele PNL. În ultima zi din martie, liderul PNL devenea mult mai virulent, afirmând că se va "opune" acestei propuneri. El sublinia că dacă premierul Ponta, ca ministru interimar al Justiţiei, o propune pe Codruţa Kovesi pentru şefia DNA, "categoric acest lucru nu va fi susţinut de PNL, va fi în dezacord cu PNL". Mai mult, într-o retorică pe ton de condiţionare, Antonescu vorbea şi despre "varianta" ruperii USL. "Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e şi asta o variantă", opina liderul PNL.

Reacţia lui Ponta nu s-a lăsat aşteptată. A doua zi, la 1 aprilie, premierul declara că nu a pus niciodată problema ruperii USL, arătând că nimeni din PSD nu va pune o astfel de problemă niciodată şi că social-democraţii sunt "parteneri serioşi" de alianţă. Solicitat să comenteze afirmaţiile lui Antonescu, Ponta a răspuns: "Mă întrebaţi pe mine? Eu nu ştiu aceste lucruri şi nu vorbesc în numele PNL. Vorbesc în numele PSD. Noi nu vom pune niciodată şi nu am pus niciodată problema ruperii. Noi nici n-am prea mai fost în alianţe ca să le rupem. E prima alianţă importantă în care suntem şi ne ţinem de cuvânt până la capăt".

Dialogul Ponta-Antonescu în spaţiul public a continuat. În 3 aprilie, Antonescu a declarat că PNL nu e de acord cu nominalizarea Codruţei Kovesi la DNA, că premierul, pentru prima dată de când este USL, nu i-a consultat pe liberali, ci doar le-a comunicat decizia, care nu înseamnă însă ruperea USL. "Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înţelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziţii. Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător şase ani la Parchetul General, în ceea ce numim regimul Băsescu", afirma Antonescu.

În aceeaşi zi, liderul PNL spunea că BPN al partidului a decis, cu unanimitate, că dacă premierul Ponta persistă în numirea Laurei Codruţa Kovesi la DNA, PNL nu mai asumă Ministerul Justiţiei, arătând că justiţia se afla în responsabilitatea "binomului, cuplului" Ponta-Băsescu. "Decizia luată de BPN este următoarea: în condiţiile în care premieurul Ponta persistă în formula pe care a insistat, în propunerile de numiri pe care le-a făcut în înţelegere cu Traian Băsescu, PNL nu-şi mai asumă responsabilitatea pentru Ministerul Justiţiei şi pentru tot ce decurge de aici. Nu acceptă - şi e o poziţie validată unanim de BPN - nu se angajează în niciun fel de schimb, nu solicită niciun alt minister, nu acceptăm un alt minister", spunea Antonescu.

Cu sau fără girul liberalilor, Laura Codruţa Kovesi a ajuns şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ponta susţinând că a făcut această nominalizare în baza "convingerilor proprii".

Evenimentele au părut să afecteze încrederea lui Antonescu în premier, la şase luni distanţă, liderul PNL arătând că nu uită disputa privind numirea Codruţei Kovesi. Antonescu afirma, în 13 septembrie, că are încredere "mai mică" în premierul Victor Ponta, după episodul legat de desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la DNA. În acest context, liderul PNL a fost întrebat dacă îl mai consideră pe premier "prieten". "Sunt coleg de serviciu public", a fost răspunsul lui Antonescu.

Kovesi a fost confirmată din nou în funcţia de procuror şef al DNA în anul 2016, de către ministrul Justiţiei Raluca Prună, printr-un decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis. Mandatul urma să se încheie în primăvara lui 2019.

Laura Kövesi a absolvit învăţământul preuniversitar la Mediaş, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Şcolar Mediaş. De acolo a fost selecţionată în echipa naţională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câştigat în 1989 la Timişoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultăţii de Drept în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. În 2012 obţine titlul de doctor în drept având drept teză "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici