Curtea de Apel Iaşi: Fostul deputat Mihail Boldea poate fi eliberat din arest

Judecătorul Dan Anton, de la Curtea de Apel Iaşi, a decis să înlocuiască măsura arestării preventive în cazul lui Mihail Boldea cu cea a obligării de a nu părăsi ţara, admiţând solicitarea formulată de avocatul acestuia la termenul de miercuri din dosarul în care fostul deputat este judecat.

Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi contestată cu recurs de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) la instanţa supremă.

Curtea de Apel Iaşi a decis şi în 19 aprilie să-l pună în libertate pe fostul deputat Mihail Boldea, motivând că a stat arestat mai bine de un an, nu are antecedente penale şi nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică. Totodată, instanţa a apreciat că a scăzut riscul ca Mihail Boldea să influenţeze martorii şi părţile vătămate din dosar.

Procurorii DIICOT au contestat atunci decizia Curţii de Apel Iaşi, iar pe 26 aprilie, instanţa supremă a admis recursul, fostul deputat rămânând în continuare în arest.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată, în stare de arest, la sfârşitul lunii iunie 2012, de către procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea, în dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Mihail Boldea a fost arestat preventiv în lipsă în 22 martie 2012 şi încarcerat în 27 martie 2012, iar ulterior instanţele i-au prelungit succesiv măsura.

Potrivit procurorilor, inculpaţii au acţionat sub coordonarea liderului grupării, Mihail Boldea.

"Membrii grupării, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galaţi şi Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj Galaţi, identificau terenuri şi imobile, situate în zone centrale ale municipiului Galaţi, proprietatea Consiliului Local Galaţi sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate în vederea confiscării speciale în cauze penale, pe care le treceau în proprietatea altor membri ai grupului. În acest scop, inculpaţii au utilizat hotărâri judecătoreşti falsificate sau pronunţate în baza unor acte false, respectiv hotărâri arbitrale, pronunţate în fals. Membrii grupării înstrăinau ulterior imobilele către terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, modalitate în care obţineau beneficii financiare substanţiale", potrivit procurorilor DIICOT.