Curtea Supremă din SUA analizează refuzul unui poştaş creştin de a lucra duminica

  • Un poştaş creştin evanghelic din Pennsylvania, se luptă în instanţă cu Serviciul Poştal al SUA, pentru că refuză să lucreze duminica.
  • Procesul său ar putea extinde drepturile religioase, însă a dus şi la o dezbatere: merită persoanele religioase zile libere în weekend mai mult decât altele?
1557 afișări
Imaginea articolului Curtea Supremă din SUA analizează refuzul unui poştaş creştin de a lucra duminica

Lupta fostului factor poştal creştin evanghelic cu Serviciul Poştal al SUA în legătură cu refuzul său de a lucra duminica oferă Curţii Supreme o nouă şansă de a extinde drepturile religioase, dar a dus şi la o dezbatere: dacă persoanele religioase mai mult decât altele, din punct de vedere legal, zile libere în weekend.

Judecătorii urmează să audieze marţea viitoare argumentele în apelul lui Gerald Groff, un fost factor poştal din Pennsylvania, la decizia unei instanţe inferioare care a respins cererea sa prin care se arată discriminat religios împotriva Serviciului Poştal, care i-a refuzat cererea de a fi scutit să lucreze duminica, când respectă Sabatul creştin.

Groff a dat în judecată după ce a fost sancţionat disciplinar pentru că nu s-a prezentat în mod repetat atunci când i s-a atribuit o tură de lucru duminicală, potrivit Reuters.

Curtea, cu o majoritate conservatoare de 6-3, are un istoric de extindere a drepturilor religioase în ultimii ani, luând adesea partea reclamanţilor creştini.

O hotărâre favorabilă lui Groff ar putea îngreuna situaţia întreprinderilor.

„Ideea de bază a acomodării religioase este că trebuie să faci aranjamente speciale sau favorabile pentru a avea o forţă de muncă incluzivă”, a declarat Alan Reinach, unul dintre avocaţii lui Groff.

Expertul în dreptul muncii de la Facultatea de Drept a Universităţii din Boston, Michael Harper, a declarat că o hotărâre favorabilă lui Groff ar putea „da o preferinţă celor religioşi, deoarece aceştia pot sta acasă în Sabat sau în ziua lor de odihnă”, care ar fi refuzată persoanelor nereligioase.

Harper a adăugat: „Ori de câte ori te îndepărtezi de la standarde neutre, se creează potenţialul pentru o mai mare fricţiune la locul de muncă”.

Sindicatele care îi reprezintă pe lucrătorii poştali au îndemnat Curtea Supremă să analizeze cu atenţie problema dificultăţilor pe care adaptările religioase pentru unii angajaţi le-ar putea avea asupra colegilor de muncă.

„O zi liberă nu este privilegiul special al celor religioşi. Zilele libere, în special în weekend, sunt zile în care părinţii pot petrece ziua cu copiii care altfel sunt la şcoală, când oamenii pot petrece timp cu celelalte necesităţi ale vieţii, când comunitatea se bucură de o zi de odihnă comună pentru cei care merg la biserică şi pentru cei care nu sunt religioşi deopotrivă”, a declarat Sindicatul american al lucrătorilor poştali într-un memoriu.

Cazul lui Groff se axează pe o lege federală împotriva discriminării numită Titlul VII din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea la angajare pe baza religiei şi a altor factori, inclusiv rasa, sexul şi originea naţională.

În temeiul titlului VII, angajatorii trebuie să ţină cont de practicile religioase ale unui lucrător, cu excepţia cazului în care acest lucru ar cauza întreprinderii „dificultăţi nejustificate” - ceea ce Curtea Supremă, într-un caz din 1977 numit Trans World Airlines v. Hardison, a stabilit că este vorba de orice lucru care impune mai mult decât un cost minor sau „de minimis”.

Avocaţii lui Groff au cerut Curţii Supreme să anuleze precedentul Hardison şi să ceară companiilor să demonstreze o „dificultate sau o cheltuială semnificativă” înainte de a refuza o adaptare.

Grupurile care reprezintă unele religii minoritare din Statele Unite, printre care se numără islamulismul, iudaismul şi hinduismul, au declarat Curţii Supreme că standardul Hardison le-a afectat în mod disproporţionat şi ar trebui revizuit.

„Permiţând angajatorilor să refuze să acomodeze credinţele angajaţilor pentru aproape orice motiv, Hardison îi forţează pe angajaţii devotaţi să facă o alegere zilnică imposibilă între datoria religioasă şi mijloacele de trai”, a scris Muslim Public Affairs Council într-un memoriu.

Reprezentând Serviciul Poştal, administraţia preşedintelui Joe Biden le-a spus judecătorilor că nu este nevoie să se revină asupra deciziei Hardison deoarece Comisia pentru egalitatea de şanse la angajare (EEOC), agenţia care aplică titlul VII, şi multe instanţe inferioare au interpretat deja această hotărâre pentru a oferi o protecţie substanţială angajaţilor religioşi.

James Phillips, profesor de drept la Universitatea Chapman din California, a declarat că o „majoritate puternică” sau chiar toţi judecătorii ar putea fi de partea lui Groff.

„Acesta ar putea fi unul dintre acele cazuri de libertate religioasă în care dreapta şi stânga sunt de fapt aliniate”, a spus Phillips.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici