De ce nu a fost arestat Nicuşor Constantinescu. Motivarea instanţei în cazul preşedintelui CJ Constanţa

Tribunalul Bucureşti a dispus, în 20 martie, măsura controlului judiciar în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, respingând propunerea procurorilor de arestare preventivă, în dosarul în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis, respectiv prelungit certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două firme.

1228 afișări
Imaginea articolului De ce nu a fost arestat Nicuşor Constantinescu. Motivarea instanţei în cazul preşedintelui CJ Constanţa

Nicusor Constantinescu (Imagine: Cristi Cimpoes/Mediafax Foto)

Preşedintele CJ Constanţa, Nicușor Constantinescu, nu a fost arestat pentru că are cancer de prostată, cu risc ridicat, care necesită un tratament intensiv, arată Tribunalul Bucureşti în motivarea deciziei, instanţa precizând că acesta nu prezintă pericol social.

Instanţa Tribunalului Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei, că sub aspect circumstanţial, din analiza înscrisurilor medicale depuse la dosarul de urmărire penală rezultă că Nicuşor Constantinescu "a fost diagnosticat cu o afecţiune extrem de severă - cancer de prostată cu risc ridicat, care necesită un tratament intensiv combinat de terapie prin radiaţii şi terapie cu hormoni".

"Existenţa acestei afecţiuni extrem de grave este demonstrată în actualul stadiu al cercetărilor prin scrisoarea Spitalului din Stanford - Secţia de Radioterapie Oncologică din data de 04.02.2014", se arată în motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalului Bucureşti, care a hotărât ca Nicuşor Constantinescu să fie cercetat sub control judiciar.

Judecătorul a mai scris în motivare că, din convorbirile telefonice prezentate de procurorii DNA în referat, reiese intenţia lui Nicuşor Constantinescu de a modifica anumite acte normative sau structuri de combatere a corupţiei.

”În motivarea referatului întocmit de organul de urmărire penală s-a mai arătat că periculozitatea inculpatului este dată şi de atitudinea sa după descoperirea de către autorităţile statului a unor situaţii de incompatibilitate în care se află (situaţii identificate de ANI) sau a unor indicii privind săvârşirea unor infracţiuni (cazul dosarelor deschise în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa). În aceste împrejurări, în loc să îşi modifice comportamentul astfel încât să se înscrie în dispoziţiile legale, inculpatul a ales să facă demersuri şi presiuni pentru modificarea unor legi astfel încât acestea să se potrivească propriului comportament sau pentru desfiinţarea unor instituţii/schimbarea din funcţie a unor persoane", se precizează în motivare.

Relevante în acest sens, conform documentului citat, sunt discuţiile purtate de preşedintele CJ Constanţa cu persoane având diverse poziţii de autoritate, prin care încearcă să le determine pe acestea "să modifice legea privind incompatibilităţile funcţionarilor publici (legea ANI), să desfiinţeze Direcţia Naţională Anticorupţie sau să schimbe din funcţie unele persoane".

"Deşi procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice demonstrează o atitudine criticabilă a inculpatului Constantinescu Nicuşor, acestea nu au legătură directă cu faptele pentru care s-a propus dispunerea măsurii arestării preventive. Or, din acest punct de vedere, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei apreciază că gradul de pericol concret se impune a fi demonstrat în primul rând prin raportare la faptele pentru care este efectuată activitatea de urmărire penală", potrivit motivării.

Magistratul Tribunalului Bucureşti mai arată în motivare că tendinţele "extrem de autoritare" care rezultă din interceptările telefonice ataşate la dosar, precum şi intenţia de a modifica anumite acte normative sau de a desfiinţa anumite structuri pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie "sunt de neacceptat din partea unei persoane care deţine calitatea de preşedinte al unui consiliu judeţean".

"Însă gradul de pericol concret la care fac referire dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cpp se impune a fi demonstrat în primul rând cu privire la o anumită faptă pentru care sunt efectuate cercetări, şi nu doar în general prin raportare la modul de conduită al persoanei. Or, din acest punct de vedere, mijloacele de probă administrate în cazul inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel nu demonstrează acelaşi grad de pericol concret ca în cazul persoanei cercetate în calitate de autor, respectiv în cazul inculpatului Gâmbuţeanu Adrian George. În măsura în care actele reţinute în sarcina inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel ar fi putut fi calificate pe baza mijloacelor de probă drept acte de participaţie sub forma instigării, cu certitudine gradul de potenţial criminogen ar fi impus luarea măsurii preventive faţă de instigator", a mai notat judecătorul în documentul citat.

Totodată, judecătorul a menţionat că preşedintele CJ Constanţa poate fi suspectat de "complicitate morală" în ceea ce îl priveşte pe Adrian Gâmbuţeanu, directorului Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa. Gîmbuţeanu a fost arestat preventiv, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Decizia Tribunalului Bucureşti în cazul lui Nicuşor Constantinescu a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel, care va judece vineri cauza.

Anchetatorii au făcut, în 19 martie, percheziţii la locuinţa lui Constantinescu şi la sediile Consiliului Judeţean şi Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa. Cu acest prilej, au fost ridicate mai multe documente de la locuinţa lui Nicuşor Constantinescu şi de la sediul Regiei Judeţene de Drumuri şi Poduri.

Potrivit DNA, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis, respectiv prelungit certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două firme.

Constantinescu este urmărit penal şi în alt dosar al DNA, fiind acuzat că "şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în sensul că a dispus efectuarea unor plăţi nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici