Schimbarea la Față a Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este prăznuită în fiecare an pe 6 august. Dincolo de semnificația religioasă, ziua este însoțită de numeroase tradiții și credințe populare, fiind considerată hotarul dintre vară și toamnă.
În credința populară se spune că de Schimbarea la Față „se ia umbra de pe pământ”, semn că zilele încep să se scurteze, iar natura intră într-o nouă etapă. Tot din această zi, frunzele copacilor încep să se îngălbenească, iarba nu mai crește, insectele încep să intre în pământ, iar păsările se pregătesc de plecarea spre țările calde.
Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub numele de Probojenia sau Obrejenia, denumire de origine slavonă care înseamnă „schimbare” sau „transformare”. În tradiția românească, aceasta marchează începutul simbolic al toamnei și sfârșitul unei etape din ciclul agricol.
Potrivit obiceiurilor populare, după această zi nu se mai face baie în râuri și nu se mai spală rufe în ape curgătoare, deoarece se crede că apele încep să se răcească. Tot acum, ciobanii încep, în unele zone, coborârea turmelor de la munte.
Schimbarea la Față este și un reper important pentru agricultori și viticultori. La biserică se duc struguri și alte roade ale noii recolte pentru a fi binecuvântate și împărțite. Tradiția spune că din această zi pot fi gustați primii struguri, cărora li se atribuie chiar proprietăți vindecătoare.
În popor există și credința că vremea din 6 august prevestește cum va fi toamna. Dacă ziua este senină și însorită, urmează o toamnă bogată și roditoare, iar dacă plouă, toamna va fi mohorâtă și ploioasă.