Debitele Dunării sunt în scădere, sute de localităţi sunt alimentate cu restricţii

Volumul disponibil astăzi în principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,14 miliarde de metri cubi de apă (faţă de 3,05 miliarde cât era în luna august, dar în scădere faţă de începutul lunii iulie 2022 când era de 3,45 miliarde de metri cubi de apă). Acesta este suficient pentru satisfacerea necesarului de apă pentru toţi beneficiarii din localităţile mari care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă.

Estimăm că, la sfârşitul lunii septembrie, în cele 40 de lacuri de acumulare, cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, vom reuşi să menţinem un coeficient de umplere de peste 65%.

Fenomenul de secetă se menţine în special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova care nu au sistem de alimentare cu apă centralizat. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea, în special acolo unde nu există un sistem de alimentare centralizat, iar necesarul de apă este asigurat cu preponderenţă din puţuri sau foraje.

De aceea, Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială. În special în această perioadă, vă reamintim că este nevoie să folosim raţional resursele de apă în direcţia economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor. Nu uitaţi de recomandările noastre din ghidul de economisire a apei. (Vezi Caseta Tehnică).

Debitul Dunării, sub media multianuală a lunii septembrie

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în uşoară scădere, având valoarea de 2250 mc/s, sub media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s).

La staţia hidrometrică de la Cernavodă nu sunt probleme în asigurarea debitului necesar pentru funcţionarea celor două grupuri ale CNE Cernavodă, întrucât rezerva de nivel a crescut la 1,54 metri până la atingerea treptei II (de avertizare) ceea ce va permite funcţionarea ambelor grupuri.

Conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere şi va ajunge până la valoarea de 2050 mc/s (15 septembrie), staţionar în următoarele două zile, apoi în creştere uşoară până la valoarea de 2150 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s).

În funcţie de evoluţia situaţiei, vom reveni cu informaţii suplimentare.

CASETA TEHNICĂ

GHID DE ECONOMISIRE A APEI

• Verificarea periodică a instalaţiei de apă din locuinţă, a vaselor de toaletă şi a oricăror altor mijloace de consum apă astfel încât să fie în stare bună de funcţionare, iar dacă se constată defecţiuni să fie reparate în regim de urgenţă;
• Folosirea raţională a apei la baie şi bucătărie, fără a lăsa robinetul să curgă nejustificat (fără a face operaţiuni de spălare);
• Folosirea, pe cât posibil, a fântânilor pentru udarea grădinilor sau folosirea unui sistem de irigare care minimizează consumul de apă (ex: prin picurare);
• Refolosirea apei în care se spală legumele şi fructele pentru udarea plantelor;
• Întreţinerea permanentă a piscinelor pe tot sezonul de vară pentru evitarea golirii şi reumplerii acestora;
• Montarea economizoarelor de apă la robinete;
• Utilizarea maşinilor de spălat (rufe şi vase) în perioadele din zi când este consum mic de apă;
• Folosirea/înmagazinarea apei din precipitaţii;
• Adâncirea/denisiparea fântânilor/forajelor.

Cum ne putem adapta schimbărilor climatice?

• Să continuăm investiţiile în modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, distribuţie şi epurare a apelor uzate urbane;
• Să aplicăm metode noi de folosire a terenurilor în zonele cu deficit de apă;
• Să reutilizăm apele uzate epurate în agricultură şi sectoarele industriale;
• Să limităm pe cât posibil consumul şi  deteriorarea apelor subterane;
• Să armonizăm măsurile structurale şi cu cele verzi în proiectele de dezvoltare a infrastructurii prin îmbunătăţirea microclimatului şi alimentarea freaticului;
• Economisirea apei la consumatorul final;
• Reducerea pierderilor în reţelele de distribuţie prin programe de modernizare;
• Colectarea individuală a apei de ploaie (de pe acoperişurile clădirilor), precum şi folosirea acesteia la udatul grădinilor.

Trebuie să învăţăm să avem grijă de apă şi de cei de lângă noi, astfel încât resursa de apă să fie suficientă pentru toţi!

Ne puteţi urmări şi pe Facebook, Instagram şi pe YouTube