Dosarul REFERENDUMULUI - Consilier PSD: Stăteam în faţa secţiilor, supravegheam să nu se facă presiuni

Unul dintre inculpaţii din dosarul "Fraudă la referendum", consilierul local PSD Costinel Liţă, a spus, vineri, la termenul de la instanţa supremă, că în ziua alegerilor a stat în faţa mai multor secţii de vot, pentru a vedea ce se întâmplă, "pentru a nu se face presiuni".

452 afișări
Imaginea articolului Dosarul REFERENDUMULUI - Consilier PSD: Stăteam în faţa secţiilor, supravegheam să nu se facă presiuni

Dosarul REFERENDUMULUI - Consilier PSD: Stăteam în faţa secţiilor, supravegheam să nu se facă presiuni

"Am urmărit procesul de votare de la 100-200 de metri de secţia de votare, pe un teren de sport. (...) Stăteam de vorbă şi supravegheam, şi cu alţi consilieri de la alte partide. Aşa procedam la fiecare proces electoral, pentru a nu se face presiuni asupra secţiei de vot. Este o sarcină de la partid, altfel nu aş fi fost consilier local", le-a spus Liţă judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Consilierul PSD a adăugat că el nu avea rolul de a număra persoanele care intră sau ies din secţia de vot, precizând că dacă ar fi sesizat nereguli, nu ar fi avut cui să i le raporteze.

"Nu comunicam nimănui. Nu mi s-a întâmplat niciodată să sesizez probleme, deci nu ştiu pe cine aş fi sunat", a spus Costinel Liţă.

Judecătorii ICCJ l-au întrebat pe consilierul social democrat dacă i-a cunoscut pe soţii Marius Marinel şi Simona Cristina Preduţ, care şi-au recunoscut vina în acest dosar şi au fost deja condamnaţi la un an şi jumătate de închisoare. El a spus că îi cunoaşte, însă a subliniat că nu le-a dat niciodată vreo listă cu persoane aflate în străinătate, pentru a fi trecute pe listele suplimentare de vot.

"Nu este nimic adevărat. Nu le-am cerut nimic", a răspuns inculpatul din dosar.

La termenul de vineri au fost audiaţi şi cinci membri ai secţiei de vot 105, din satul Bistriţa Nouă, judeţul Olt. În unanimitate, ei au susţinut că activitatea s-a desfăşurat în condiţii normale la această secţie, menţionând că, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, sunt de acord să preseteze muncă în folosul comunităţii.

Următorul termen în dosar a fost fixat de instanţa supremă pentru 28 februarie.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul "Fradă la referendum", stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită "dilatorie". Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.

"Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai - 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici