Ducu Bertzi a colaborat cu Securitatea pentru că şi-a pus garsoniera la dispoziţia ofiţerilor. Motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti în cazul cântăreţului

Cântăreţul Ducu Bertzi a fost colaborator al Securităţii, pentru că nu s-a opus solicitării ofiţerilor de la acea vreme de a-şi pune garsoniera în care locuia la dispoziţia acestora şi nu există dovada unor presiuni, motivează Curtea de Apel Bucureşti (CAB) decizia luată în acest sens.

1256 afișări
Imaginea articolului Ducu Bertzi a colaborat cu Securitatea pentru că şi-a pus garsoniera la dispoziţia ofiţerilor. Motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti în cazul cântăreţului

Ducu Bertzi a colaborat cu Securitatea pentru că şi-a pus garsoniera la dispoziţia ofiţerilor. Motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti în cazul cântăreţului (Imagine: Dumitru Matiu/Mediafax Foto)

CAB a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care a admis acţiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi a stabilit că Bertzi a colaborat cu fosta Securitate.

Astfel, arată CAB, Bertzi a fost recrutat în 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria".

"În dosar se află Angajamentul întocmit şi semnat olograf de către pârât la data de 28 aprilie 1988, în care se menţionează că se angajează să sprijine organele de securitate, prin punerea la dispoziţie a garsonierei în care domiciliază, colaborare pe care o va desfăşura în mod conspirat şi în secret", mai arată judecătorul Curţii, în motivare.

Instanţa mai arată că dosarul conţine un Raport cu propuneri de recrutare în calitate de gazdă a lui Alexandru Bertzi, din 27 aprilie 1988, întocmit şi semnat olograf de căpitanul T.C. de la Securitatea Municipiului Bucureşti, în care se consemnează că, "în vederea desfăşurării în bune condiţii a muncii cu reţeaua informativă, cât şi pentru conspirarea întâlnirilor cu acesta, se impune necesitatea recrutării unei gazde de întâlniri".

"«În acest sens au fost punctate mai multe elemente printre care şi numitul Bertzi Alexandru. Locuinţa pe care ne propunem să o folosim corespunde scopului propus, nefiind pericol de deconspirarea reţelei informative ce va fi introdusă, nici a faptului că va fi folosită de către organele de securitate. Legenda de folosire a casei de întâlniri va fi următoarea: Bertzi Alexandru poate explica prezenţa ofiţerului în garsoniera sa ca fiind un văr, student care vine frecvent însoţit de colegi pentru a lucra la proiecte întrucât în garsonieră sunt condiţii bune. În casa de întâlniri <Victoria> vor fi introduse următoarele persoane din reţea: inf. <D.>, persoana de sprijin <A.> şi sursele <T.> şi <B. R.>. Candidatul lucrează numai schimbul 1 când casa poate fi folosită, iar uneori candidatul face turnee artistice în ţară, perioadă în care casa va putea fi folosită permanent. Faţă de cele raportate propunem a se aproba recrutarea numitului Bertzi Alexandru în calitate de gazdă. Recrutarea va fi efectuată de cpt. T.C. la domiciliul lui Bertzi Alexandru »", potrivit celor redate de Curte din documentele depuse de CNSAS.

Potrivit aceloraşi note ale ofiţerilor de securitate care s-au ocupat de recrutarea artistului, Bertzi a acceptat să-i ajute, punând la dispoziţie cheia de la locuinţă. Cântăreţul s-a angajat în scris că nu va divulga colaborarea cu organele de securitate.

Pe baza acestor documente - redate parţial în motivare, dar avute pe deplin în vedere - Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a se constata calitatea de colaborator al Securităţii a cântăreţului Bertzi.

"Potrivit acestor dispoziţii, colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea. Rezultă că pentru a se reţine calitatea unei persoane de colaborator al Securităţii în această formă, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii: înlesnirea activităţii de culegere de informaţii de la reţeaua informativă să se facă prin punerea la dispoziţia organelor de securitate a locuinţei sau a unui alt spaţiu pe care îl deţinea şi punerea la dispoziţie a spaţiului să se facă în mod voluntar.

Cu privire la prima condiţie, se constată că aceasta este îndeplinită chiar dacă locuinţa pusă de pârât la dispoziţia securităţii nu era proprietatea sa, întrucât prevederile legale ce definesc noţiunea de colaborator al Securităţii, în această formă, nu fac nici o referire la modalitatea juridică în care persoana deţinea spaţiul respectiv, nereglementând condiţia ca spaţiul să fie proprietatea persoanei care îl pune la dispoziţia securităţii. În consecinţă, sunt irelevante în soluţionarea cauzei susţinerile din întâmpinare potrivit cărora garsoniera era proprietatea statului comunist, fiindu-i atribuită ca locuinţă de serviciu de fabrica la care îşi desfăşura activitatea.

Atâta timp cât prevederile legale sus menţionate reglementează ipoteza punerii la dispoziţia Securităţii a unui spaţiu, fără a stabili alte condiţii referitoare la dreptul pe care persoana îl are asupra spaţiului, calitatea de colaborator al Securităţii va fi reţinută indiferent de modalitatea juridică de deţinere a spaţiului, neavând deci relevanţă dacă persoana era titulara dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra spaţiului sau titulara unui drept de locaţiune", mai notează judecătorul de caz.

Curtea de Apel Bucureşti motivează decizia şi pe baza caracterului voluntar al artistului, în ciuda apărării acestuia, care a susţinut că nu s-a dus din proprie iniţiativă să pună casa la dispoziţia ofiţerilor de la Securitate, ci mai mult ar fi fost şantajat şi presat de aceştia.

"Este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie privind caracterul voluntar al punerii spaţiului la dispoziţia Securităţii, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că pârâtul a fost contactat de ofiţerul de Securitate, i s-a propus colaborarea prin punerea la dispoziţia Securităţii a locuinţei şi a fost de acord, semnând un angajament în acest sens. Faptul că pârâtul a fost de acord cu propunerea ofiţerului de Securitate, acceptând să pună locuinţa sa la dispoziţia Securităţii conferă acestea un caracter voluntar ... .", notează instanţa.

Tot cu privire la această condiţie, mai notează judecătorul de caz, s-a mai susţinut că nu este îndeplinită, având în vedere că "angajamentul a fost scris sub şantaj şi ameninţarea că va fi pus sub acuzare pentru că are relaţii personale cu cetăţeni străini", relaţii pe care nu le-a declarat organelor de securitate, urmând a fi anchetat prin mijloace specifice aparatului de securitate comunist.

Instanţa mai reţine din actele dosarului că, într-adevăr, artistul se afla în relaţii strânse cu familiile unor funcţionari diplomatici indonezieni şi că, întrebat despre relaţiile sale cu cetăţenii străini, a spus că nu a informat serviciul de protecţie al întreprinderii şi nici pe ofiţerul cu care ţinea legătura, dar că susţinerea că, din acest motiv ar fi fost ameninţat cu punerea sub acuzare pentru a fi determinat să pună la dispoziţia Securităţii locuinţa sa, este lipsită de suport probator, prin probele administrate în cauză nefăcându-se dovada exercitării de către organele de securitate a unei ameninţări asupra pârâtului în scopul obţinerii colaborării cu Securitatea.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, în 31 ianuarie, că artistul Ducu Bertzi a fost colaborator al fostei Securităţi şi a admis astfel acţiunea CNSAS.

Ducu Bertzi a declara la acea vreme, pentru MEDIAFAX, că decizia CNSAS, care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui de colaborator al fostei Securităţi, este "nedreaptă", cântăreţul precizând că nu a făcut poliţie politică, nu a făcut rău nimănui şi se va apăra până la capăt.

Ducu Bertzi spune că l-a "surprins" decizia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a cântăreţului.

"(Decizia, n.r.) este nedreaptă, iar materialul pe care mi l-au remis împreună cu decizia contrazice decizia. De altfel, materialul a fost finalizat în septembrie 2010 şi a trebuit să treacă cinci luni şi jumătate ca să scoată decizia de colaborare", spunea Ducu Bertzi.

Întrebat dacă şi-a pus la dispoziţia Securităţii locuinţa lui de la vremea respectivă, Ducu Bertzi a spus că a fost "forţat de împrejurări" şi "nu de bună voie" a făcut acest lucru.

"Eram angajat la IMUAB - fabrica de componente nucleare. Conform regulamentului intern, nu aveam voie să am relaţii cu străinii. În cazul unei întâlniri cu o persoană străină, trebuia informat securistul care se ocupa de fabrică. Eu aveam prieteni străini, mergeam la ei în casă de ani buni. Nu aveam de ascuns treaba asta, dar nici nu am informat pe nimeni oficial. În 1988, m-au strâns cu uşa. Puteam fi acuzat de spionaj sau manifestam o atitudine "prietenească". Am ales a doua variantă care s-a concretizat cu apelarea din când în când la garsoniera mea. În aprilie '89, mi s-a cerut o notă despre unul din diplomaţii străini. Am scris-o şi dacă o veţi citi veţi vedea că nu am scris absolut nimic rău despre aceea persoană. A fost singura notă pe care am scris-o, după care nu am mai fost căutat. Le-am spus prietenilor mei şi, de altfel, am rămas prieteni până azi", explica Ducu Bertzi.

Totodată, cântăreţul a mai spus că din documentul CNSAS rezultă că există două volume referitoare la urmărirea sa. "Vreau să le consult şi eu. Ştiam că sunt supravegheat încă din 1985", mai spunea Bertzi.

În plus, Ducu Bertzi preciza că nu a făcut poliţie politică. "Ştiind că nu am făcut poliţie politică, că nu am făcut rău nimănui, mă voi apăra până la capăt", mai arăta Bertzi.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici