Potrivit unui interviu acordat de Béla Kató cotidianului transilvănean de limbă maghiară Krónika, citat de agenţia de presă maghiară MTI, situaţia maghiarilor din Transilvania e simililară cu cea a unui copil cu părinţi divorţaţi care se află de o sută de ani în grija tatălui, dar care la fiecare rugăminte a primit răspunsul „nu se poate, nu este voie”.
„Soarta copilului, care se află de o sută de ani în grija tatălui, a fost una vitregă, deoarece la fiecare rugăminte a primit răspunsul: nu se poate, nu este voie. După schimbare de regim, în secolul XXI copilul s-a adresat, în mod natural, mamei, cu rugămintea de a-l ajuta, dacă poate. Astăzi suntem la faza la care mama noastră vrea să ne dea şi mai mult. Cine este cel care ar zice în această situaţia că nu îmi trebuie? Am accepta ajutor şi de la tatăl nostru, dar de câte ori cerem şcoli, universităţi, instituţii culturale, de treizeci de ani auzim doar că nu”, a explicat episcopul relaţia maghiarilor din Transilvania, în raport cu Bucureştiul şi Budapesta.
În opinia lui Béla Kató, clasa politică românească încearcă să inducă impresia că Viktor Orban, premierul Ungariei, se amestecă în treburile maghiarilor din Transilvania.
„Clasa politică românească încearcă de multe ori să prezinte situaţia că Viktor Orbán se amestecă şi cine ştie ce vrea. De fapt nu vrea el nimic, deoarece dacă ar vrea, ne-ar duce de aici. Dar nu o face, ci ne întreabă de ce avem nevoie pentru a dăinui aici. (…) Aceasta este singura cale corectă”, a spus episcopul, care joacă un rol cheie în folosirea fondurilor guvernamentale ungare destinate maghiarilor din Transilvania.
În opinia lui, cazul Colegiului Naţional Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, retrocedat Bisericii Reformate, apoi renaţionalizat în 2014, este considerat un precedent. El spune că de la pronunţarea sentinţei de renaţionalizare, fiecare instanţă copiază din ea, în cauze similare, şi că din cele 700-750 de imobile pe care Biserica Reformată le-a cerut înapoi, au fost retrocedate circa 40 la sută, celelalte cereri fiind suspendate sau respinse.
Episcopul crede că cea mai mare provocare pentru maghiarii transilvăneni e dată de datele demografice proaste.
„Pe noi ne fură lumea vestică, deoarece nu există sistemul de principii cu care poţi convinge un om instruit să aleagă salariul de 500 de euro de acasă, în locul celui de 2000 de euro de afară. (…) În cifre absolute, din 1990 am pierdut o treime din comunitatea noastră, chiar 50 la sută în cele mai multe localităţi din mediul rural. Aici am putea spune că populaţia română a avut un declin mai mare, dar pe mine acest fapt nu mă încălzeşte”, a afirmat episcopul, adăugând că Biserica Reformată insistă ca în fiecare localitate să existe un preot.
„Unde nu există medic, primar, şcoală, măcar Biserica să rămână ca instituţie capabilă să coaguleze comunitatea”, a mai spus acesta.
Kató crede că situaţia maghiarilor din Târgu Mureş este în declin din cauză că evenimentele din martie 1990 „au rupt coloana vertebrală a maghiarilor din oraş”. În opinia sa, de la ciocnirile sângeroase româno-maghiare, maghiarii din Târgu Mureş nu şi-au revenit şi au făcut cea mai proastă alegere, „s-au angajat în lupte de culise unii cu alţii”.
Episcopul reformat consideră, cu privire la şansa de a avea un primar maghiar în Târgu Mureş, că în locul acestor lupte de culise, poate ar fi mai bun un primar român cinstit, cu care să se alieze.
„Dacă se atâţă din patru în patru ani, unii pe alţii, şi nu susţin un candidat maghiar, prin sentimentul de eşec instaurat, se ajunge doar la situaţia în care oamenii văd că nu merită să lupţi pentru scopuri comune”, a conchis Béla Kató, episcopul Eparhiei Reformate de Ardeal.
Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
