#euprimar Sibiul, la 12 ani de când a fost Capitala Culturii Europene

Sibiul a fost primul oraş Capitală Culturală Europeană din România, iar acest lucru s-a întâmplat în anul în care ţara noastră intra în UE. Spectacolele grandioase, programele culturale şi numărul mare de turişti au scos oraşul din amorţeala epocii comuniste.

2067 afişări
Imaginea articolului #euprimar Sibiul, la 12 ani de când a fost Capitala Culturii Europene

#euprimar Sibiul, la 12 ani de când a fost Capitala Culturii Europene

După 12 ani, numărul celor care vizitează oraşul a crescut de patru ori, indiferent de anotimp.

Sibiul a fost în istoria sa un oraş al premierelor: aici a fost deschis primul spital, primul teatru, primul muzeu, primul pod de fontă, prima fabrică de bere, prima grădină zoologică sau primul spa din ţară. Tot aşa a fost primul oraş dintr-o ţară care nu era membră a Uniunii Europene care a primit acest titlu.

Autorităţile din Sibiu au aflat că oraşul va fi Capitală a Culturii Europene în 2004 şi au avut la dispoziţie trei ani pentru a „remonta” cetatea. Faptul că a purtat titlul de „Capitală Culturală a Europei” în anul în care România a intrat în Uniunea Europeană a fost, spun autorităţile locale, o încurajare, un impuls care a scos Sibiul din amorţeala epocii comuniste care l-a redus, temporar, la imobilitate.

„Am început cu reabilitarea centrului istoric, cu pieţele centrale, străzile, pasajele şi scările, punând în evidenţă fortificaţiile cetăţii şi clădirile de patrimoniu. Iluminatul public a fost modernizat, iar cablurile suspendate de telefonie şi TV inestetice au fost coborâte în subteran. Cu bani de la Guvern au fost reabilitate aproximativ 30 de acoperişuri şi faţade ale unor imobile din zona centrală. La acelaşi capitol al infrastructurii, am modernizat principalele artere din oraş cu fonduri din bugetul local.

La acelaşi capitol al infrastructurii, împreună cu Consiliul Judeţean Sibiu, am modernizat Aeroportul Internaţional, principala poartă de intrare în oraş pentru turiştii pe care îi aştepta Sibiul. Instituţiile culturale şi-au modernizat sălile şi dotările pentru a putea găzdui evenimentele anului 2007. În paralel, administraţia şi comunitatea culturală au alcătuit un program cu mii de evenimente pentru 2007”, spune Astrid Fodor, primarul de acum al Sibiului.

La iniţiativa administraţiei locale şi a primarului de atunci, Klaus Iohannis, au stat la aceeaşi masă autorităţile locale, instituţiile culturale, mediul de afaceri şi hotelierii locali şi toţi au participat la pregătirea CCE 2007.

Programul CCE 2207 a generat întâi de toate o cristalizare a vieţii culturale a oraşului. S-a conturat un program de evenimente pentru 2007 care au impresionat prin număr, diversitate şi calitate.

Ce s-a schimbat din 2007? Faptul că instituţiile culturale şi-au schimbat direcţia: au înţeles că actul cultural trebuie să iasă afară, că outdoor-ul atrage mai mult public, transformând oraşul într-o uriaşă scenă. Iar acest lucru se păstrează, astfel că, indiferent de anotimp, pieţele oraşului sunt pline de evenimente culturale. Un rol esenţial în acest sens l-a avut directorul Teatrului Naţional „Radu Stanca”, Constantin Chiriac, cel care an de an pune în scenă Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS), cel mai complex festival anual din Romania, care a ajuns să fie cel mai mare festival de artele spectacolului din Europa, ca amploare, dimensiune şi calitatea evenimentelor. El a fost cel care a scos cultura în stradă şi, de 26 de ani, transformă orice spaţiu outdoor în scenă de spectacol.

„Cultura a primit încrederea comunităţii. Astăzi comunitatea nu îşi mai imaginează Sibiul fără dinamismul vieţii sale culturale. Noi, cei din administraţia locală, am înţeles că în cultură avem un motor de dezvoltare al oraşului, şi alocăm de atunci sume importante din buget pentru finanţarea evenimentelor, ajungându-se în prezent până la 10% din totalul bugetului”, mai spune Astrid Fodor.

Odată cu schimbarea aspectului oraşului şi cu dezvoltarea culturală, Sibiul a devenit tot mai atractiv turistic.

„Comparând anul 2001 cu 2018, cifrele statistice arată o creştere de patru ori a numărului de turişti care sosesc la Sibiu, iar tendinţa de creştere se menţine. Participăm la târguri de turism din ţară şi străinătate, promovăm destinaţia turistică Sibiu, dezvoltăm oferta de evenimente – toate pentru ca Sibiul să rămână atractiv turistic. Dezvoltarea turistică şi culturală a generat vizibilitate pentru oraş pe plan internaţional. Sibiul este, de altfel, singurul oraş distins cu trei stele Michelin din România”, afirmă Astrid Fodor.

La 12 ani de la proiectul cultural european, mediul de afaceri este în continuare partener al administraţiei locale şi un suport constant al operatorilor din domeniul culturii şi al sportului. Investiţiile masive publice şi private în actul cultural fac din oraş unul care respiră cultură, pulsează în ritmul festivalurilor stradale şi continuă să atragă turişti din Europa şi din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

Mai nou, trendul este cel gastronomic, iar festivalurile de gastronomie stradală nu lipsesc în niciun weekend, pregătind, astfel, localnicii şi turiştii pentru luna noiembrie, când se va deschide, din nou, Târgul de Crăciun, despre care se spune că rivalizează cu cel din Viena.

Lucrurile bune aduc întotdeauna şi părţi negative şi acestea ţin de infrastructura unui oraş de tip cetate. În centrul oraşului se ajunge greu cu maşina, iar unele zone sunt pietonale.

În condiţiile în care multe dintre locuinţele din această zonă sunt închiriate în regim hotelier, lipsa locurilor de parcare se simte extrem de puternic. Creşterea tarifului pentru parcarea în centru s-ar fi dorit a fi o încercare de a scoate maşinile din zona istorică, însă, în realitate, acest lucru nu s-a întâmplat.

Un alt minus îl reprezintă lipsa hotelurilor de cinci stele, pentru turiştii cu pretenţii. În Sibiul anului 2019 există un singur hotel clasat la categoria cinci stele, la ieşirea din oraş, spre Păltiniş.

Sibiul a fost desemnat, în 27 mai 2004, în urma votului final al Consiliului de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, drept Capitală Culturală Europeană pentru anul 2007, titlu pe care l-a împărţit cu Luxemburg. Tema aleasă de Sibiu/Hermannstadt pentru programul „Sibiu 2007” a fost să prezinte profilul multicultural al acestui oraş vechi de opt secole, sub deviza „City of Culture – City of Cultures”.

Programul „Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007” a debutat pe 1 ianuarie, în prezenţa preşedintelui de atunci, Traian Băsescu şi a premierului acelor vremuri, Călin Popescu Tăriceanu. Tonul a fost dat printr-un concert simfonic pentru oficiali şi invitaţi, la Filarmonica din Sibiu, apoi prin manifestari artistice şi pirotehnice, în Piaţa Mare, la care au asistat în noaptea de Revelion, când şi România intra în UE, aproape 50.000 de oameni, un record care nu a mai fost doborât.

În 2007 se estimează că la Sibiu au ajuns circa un milion de turişti.

A fost anul când şi Adunarea Ecumenică Europeană s-a desfăşurat la Sibiu. De asemenea, au avut loc concerte susţinute de Scala din Milano, Opera de Stat din Viena, dar şi recitaluri ale unor artişti precum Goran Bregovic sau Julio Iglesias, ultimul dintre ei manifestându-şi, atunci, intenţia de a cumpăra o casă în oraş.

Programul „Sibiu Capitală Culturală Europeană” s-a încheiat pe 1 decembrie 2007, de ziua României. Organizarea evenimentului a costat 50 de milioane de euro şi a fost considerat „prima campanie de imagine reală” a României şi „cel mai amplu program cultural” organizat în România.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici