Europol: Grupurile româneşti de crimă organizată s-au extins

Grupurile de crimă organizată din România, implicate în trafic de droguri, de fiinţe umane şi fraude bancare, au început să se extindă şi să acţioneze în noi teritorii, potrivit unui raport al Europol, care analizează tendinţele şi pericolele aduse de grupurile de crimă organizată din Europa.

32 afișări
Imaginea articolului Europol: Grupurile româneşti de crimă organizată s-au extins

Europol: Grupurile româneşti de crimă organizată s-au extins (Imagine: Mediafax/AFP)

Grupurile de crimă organizată din România sunt implicate în traficul de droguri, de fiinţe umane şi în fraude bancare, infracţiuni pe care le săvârşesc şi în alte state membre UE.

Potrivit raportului OCTA 2008 (Organised Crime Threat Assessment), aderarea la Uniunea Europeană a sporit mobilitatea în interiorul Uniunii a infractorilor români, potenţându-le impactul în alte state membre. În Italia, de exemplu, creşterea puterii grupurilor de infractori români este similară cu cea a grupurilor de crimă organizată albaneze, câştigând teren rapid.

Portul Constanţa de la Marea Neagră este un centru internaţional major, cu o intensă activitate economică, dificil de controlat, situaţie de care ar putea profita grupurile de crimă organizată din România.

Când Bulgaria şi România se vor alătura curentului politic şi economic principal al UE este posibil ca acestea să se schimbe din ţări-sursă în ţări de destinaţie pentru imigranţii ilegal, ceea ce ar atrage după sine noi ameninţări.

Infractorii ar putea profita, pentru a face contrabandă, de faptul că graniţele naţionale nu sunt suficient securizate în regiunea de sud-est a Europei, precum şi de existenţa căilor maritime ieftine care leagă Marea Neagră de Mediterană, putându-se ajunge pe Dunăre până în centrul Europei de Vest. În acest context, grupurile de crimă organizată din România ar putea beneficia, în principal, de poziţia geografică favorabilă, ceea ce va contribui la transformarea României într-o destinaţie pentru contrabanda din Europa de Est şi Asia.

În plus, regiunea Mării Negre este o poartă de acces pentru fluxul de imigranţi ilegal veniţi din Asia şi din Orientul Mijlociu. În ceea ce priveşte România, portul Constanţa reprezintă o vulnerabilitate şi va fi cel mai probabil exploatat de grupurile de crimă organizată pentru livrarea bunurilor cu destinaţia România şi alte state membre.

Raportul OCTA 2008 analizează tendinţele generale ale grupurilor de crimă organizată. Astfel, una dintre observaţiile specialiştilor Europol este că multe grupuri infracţionale gestionează şi afaceri legale, folosindu-le atât pentru a-şi susţine activităţile ilegale şi pentru a spăla banii, dar şi pentru a deveni antreprenori de succes.

"Scopul suprem pentru mulţi infractori de top este să fie consideraţi oameni de afaceri de succes. Aceste persoane lasă infracţiunile violente şi agresive pe seama unor grupuri mai puţin structurate şi primitive", a explicat directorul Europol, Max-Peter Ratzel.

În general, principalele grupuri de crimă organizată sunt transnaţionale, multietnice şi se implică în diverse activităţi ilegale, pentru că tocmai amploarea activităţii lor le dă posibilitatea să îşi optimizeze profiturile şi să elimine grupurile infracţionale locale, mai mici. Potrivit raportului, acestea din urmă vor fi obligate să recurgă la alte activităţi ilegale sau să îşi limiteze puterea.

O altă tendinţă a grupurilor de crimă organizată mai complexe este să considere că e mai profitabil să obţină bani de la cetăţeni, în loc să îi jefuiască. Astfel, le oferă produse interzise sau care se găsesc rar şi sunt mai scumpe pe piaţa legală.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici