Federaţia proprietarilor de păduri: Vrem un Cod silvic ca o pană, nu ca o vargă

Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, a spus, sâmbătă, la o dezbatere pe marginea noului Cod silvic, organizată la Bistriţa, că fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a fost "o adevărată vargă pentru sectorul forestier", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Venim după un an şi jumătate în care am avut-o ministru pe doamna Lucia Varga, care a fost o adevărată vargă pentru sectorul forestier. Într-un an şi jumătate, doamna Varga nu a reuşit să scoată un ordin de ministru, a făcut numai conferinţe de presă. Acest Cod silvic al doamnei Lucia Varga a fost promovat împotriva poziţiilor publice ale proprietarilor de păduri, ale administratorilor, ale Romsilva, ale industriei. Nu înţelegem pentru cine a fost promovat acest Cod silvic", a spus Tobescu.

El a adăugat că se ştie deja că beneficiarii principali ar fi fost marii procesatori pentru care s-a inserat în noul Cod silvic o "prevedere absurdă, respectiv aceea că lemnul se vinde exclusiv în formă fasonată, prin regulament naţional de vânzare a masei lemnoase, astfel încât marii procesatori să aibă acces la această resursă".

Potrivit sursei citate, noul Cod silvic trebuie să fie "uşurel, ca o pană".

"Ne dorim un Cod silvic care să pornească de la principiul constituţional al garantării proprietăţii, a faptului că, dacă vorbim de proprietate, nu poţi impune restricţii proprietarului. În silvicultură, totul e restricţie. Nu ai voie nici să te plimbi prin pădure decât pe acolo pe unde zice cineva. Ne dorim un Cod silvic mai uşurel, aşa. O lege este bună când nu ştii că există. Dacă am tăiat, plantăm. Ne purtăm firesc faţă de pădure şi cu bun simţ. Nici nu trebuie să ştim că există un Cod silvic. Personal, cred că trebuie să uităm de acest cod care există în Parlament. Nu cred că putem porni de la ceva prost ca să facem ceva bun. E punctul de vedere al proprietarilor. Acest act prost trebuie retras, trebuie făcut prin consultare publică un act nou şi în interesul sectorului şi aici, cum am spus, un Cod silvic ca o pană, e expresia zilei", a spus Tobescu.

În replică, ministrul Doina Pană i-a spus: "Chiar dacă a fost o metaforă şi dumneavoastră doriţi un cod ca o pană şi nu ca o vargă, vreau să reiasă foarte clar că un cod ca o pană în niciun caz nu înseamnă ceva uşurel, adică tratat superficial. Codul ca o pană va fi ceea ce mă reprezintă de fapt. Niciodată nu iau o hotărâre importantă fără concluziile tuturor factorilor interesaţi", a spus Doina Pană.

Ea a explicat şi de ce a reluat dezbaterile pe Codul silvic, deşi actul normativ e deja în Parlament.

"În condiţii normale, un act normativ care pleacă dinspre Guvern trebuie susţinut în aceeaşi formă în Parlament. Ştiţi că doamna Varga a propus ca Guvernul să-şi asume acest Cod silvic. Poziţia miniştrilor a fost alta decât a dânsei, iar doamna Varga a interpretat că Guvernul îi pune tălpi. Poziţia premierului a fost ca acest Cod silvic să meargă în Parlament. În aceste condiţii, pentru ca eu să mă duc să susţin în Comisia de agricultură altceva decât proiectul de act normativ trimis dinspre Guvern trebuie să am o bază foarte solidă pe care mi-o dau aceste dezbateri", a spus Doina Pană, care a autorizat şi înfiinţarea unui grup de lucru ce va fi condus de Istrate Şteţco, şeful Inspectoratiului de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj.

Întrucât, în urma dezbaterilor de la Bistriţa a reieşit şi necesitatea atestării instalaţiilor de debitat lemn şi înfiinţarea unei comisii de atestare a agenţilor economici care activează în domeniul forestier, Doina Pană a spus că va susţine şi aceste idei.

La dezbaterea de la Bistriţa au participat Cătălin Diaconescu, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Adam Crăciunescu, director general în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, Nicolae Ţucunel, preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Gabriel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri, deputaţii PSD Liviu Harbuz, Ioan Dârzu, Daniel Suciu, senatorul Ioan Deneş, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, primari, proprietari de păduri şi oameni de afaceri.

Ulterior, ministrul s-a deplasat în zona comunei Budeşti, unde Asociaţia Tăşuleasa Social plantează 10 hectare de pădure într-o singură zi cu circa 800 de voluntari din Bistriţa-Năsăud şi Cluj.