FILMUL "Fuga lui Hayssam" continuă. Rolurile principale, preluate de fraţii acestuia

După ce a fost nevoie de 7 ani pentru prinderea lui Omar Hayssam, în urma condamnării din cazul răpirii jurnaliştilor, scenariul se repetă. Fraţii sirianului, condamnaţi pentru că l-au ajutat pe acesta să iasă din ţară, au fugit înaintea verdictului şi nu se ştie dacă şi când vor ajunge după gratii.

1182 afişări
Imaginea articolului FILMUL "Fuga lui Hayssam" continuă. Rolurile principale, preluate de fraţii acestuia

Omar Mukhles, Omar Mahmoud (Imagine: Szilagyi Lorand/ Mediafax Foto)

Filmul "Fuga lui Hayssam", suficient de lung şi de ofertant pentru a inspira o producţie cinematografică veritabilă, a ajuns, teoretic, la final. Practic, însă, povestea continuă, cu sirianul în închisoare şi cu fraţii lui daţi în urmărire, pentru a fi duşi tot acolo.

Condamnarea vinovaţilor pentru fuga lui Hayssam din ţară ar fi trebuit să încheie o serie de evenimente începută în urmă cu opt ani, atunci când sirianul se urca la bordul unei nave, în încercarea de a scăpa de o judecată pentru terorism. În schimb, după un proces lung, finalizat cu pedepse grele, apar întrebări în legătură cu modul în care sunt luate măsuri astfel încât cei condamnaţi să îşi ispăşească pedepsele.

Fraţii lui Omar Hayssam, Mukhles şi Mahmoud, s-au asigurat că nu mai sunt în ţară înainte de decizia instanţei supreme, chiar dacă judecătorii Curţii de Apel Oradea i-au găsit nevinovaţi pentru fuga din ţară a sirianului şi existau premisele ca şi decizia definitivă să fie similară. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au găsit însă vinovaţi pe fraţii lui Omar Hayssam, dar şi pe Mustafa Tartoussi - armatorul vasului cu care a fugit sirianul - şi i-au condamnat, pe 7 octombrie, la pedepse de cinci, respectiv şapte ani de închisoare.

Având o decizie definitivă a instanţei, autorităţile au mers să îi caute pentra a-i încarcera, însă nu l-au găsit decât pe Tartoussi. Modelul "fuga din ţară" a fost preluat şi de fraţii lui Omar Hayssam, care, de data asta, au avut rolurile principale. Mukhles ar fi plecat, fără oprelişti, în Israel, în timp ce Mahmoud ar fi ieşit din ţară la 3 octombrie, cu patru zile înainte să fie condamnat, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier.

Conform unei anchete publicate vineri de Rise Project, fraţii lui Omar Hayssam au fost implicaţi în 27 de companii, în prezent ei deţinând şi o felie importantă din piaţa autohtonă a apelor minerale. De altfel, producătorul de ape minerale Bucovina a fost unul dintre cele mai importante active din averea familiei Omar până la momentul răpirii celor trei jurnalişti români din 2005. Afacerea cu ape minerale a fost revitalizată în 2006, prin noua companie Rio Bucovina SRL, care a reintrat discret anul trecut sub controlul familiei lui Omar Hayssam, scriu jurnaliştii de la Rise Project. Procurorii care i-au investigat pe cei doi fraţi Omar susţin că ei au fost doar simpli interpuşi pentru Hayssam, care conducea cu autoritate afacerile familiei.

 

Tartoussi: "Hayssam a dat 800 de euro pentru un loc pe navă"

Povestea fugii lui Omar Hayssam din România este strâns legată de un alt eveniment, care a avut loc în anul 2005. Atunci, mai exact în 28 martie 2005, trei jurnalişti români, Marie Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mişcoci şi Eduard Ovidiu Ohanesian au fost daţi dispăruţi în Bagdad, alături de ei aflându-se şi Mohammad Munaf, un american de origine irakiană, care îi însoţea ca ghid.

La 24 de ore distanţă, apărea anunţul făcut de omul de afaceri sirian Omar Hayssam, care spunea că a fost contactat de răpitorii celor patru, care i-au transmis o cerere de răscumpărare. Era vorba despre un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru.

După 55 de zile în care au avut loc ample manifestări stradale, apeluri la eliberare, dar şi demersuri din partea mai multe instituţii, cei patru au fost eliberaţi. Preşedintele Traian Băsescu anunţa atunci că statul roman nu a plătit în niciun fel răscumpărarea jurnaliştilor.

Imediat după încheierea acestui eveniment, au început să apară semnele de întrebare cu privire la adevărata miză a răpirii, persoanele care au stat în spatele ei şi cine a avut de câştigat de pe urma lipsirii de libertate a jurnaliştilor.

La aceste întrebări au răspuns procurorii, câteva luni mai târziu, mai exact în octombrie 2005, când este dispusă trimiterea în judecată a lui Omar Hayssam şi a lui Mohammad Munaf. Ambii erau acuzaţi de iniţiere, constituire şi sprijinire a unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism şi de complicitate la săvârşirea infracţiunii de act de terrorism. Anchetatorii povestesc, în actul de sesizare a instanţei, că sirianul Omar Hayssam a fost cel care a plănuit răpirea celor trei jurnalişti, în ideea că ar fi fost trimis în Irak pentru răscumpărarea lor şi a lui Mohammad Munaf şi ar fi obţinut astfel suma de 4 milioane de dolari, cu titlu de recompensă pentru răpitori.

Astfel, potrivit anchetatorilor, planul lui Hayssam a fost să fugă pentru a scăpa de dosarele pentru infracţiuni economice pentru care era judecat în România, dar şi să scoată din ţară o sumă foarte mare de bani.

Planul a fost însă sortit eşecului, iar Omar Hayssam a rămas pe teritoriul României, fiind arestat în dosare în care era suspectat că a fraudat bugetul statului. El va fi arestat şi în dosarul privind răpirea jurnaliştilor români.

La sfârşitul lunii aprilie 2006, la cererea procurorului Ciprian Nastasiu, care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam, instanţa Curţii de Apel Bucureşti dispune revocarea, din motive medicale, a ultimului mandat de arestare preventivă şi înlocuirea lui cu interdicţia de a părăsi ţara. Comisia de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul său, că tratamentul pentru pacientul Omar Hayssam nu poate fi realizat în reţeaua penitenciarelor, ci doar în unităţi oncologice aparţinând Ministerului Sănătăţii. Însă la termenele de judecată care au urmat, Hayssam nu s-a prezentat în faţa instanţei, avocaţii săi invocând faptul că acesta era programat la şedinţe de chimioterapie.

În 28 iunie 2006, Hayssam apare ultima dată în faţa judecătorului, neputând fi audiat, întrucât se află sub sedative.

Acesta este momentul în care în schemă apar fraţii lui Omar Hayssam - Mukhles şi Mahmoud - şi omul de afaceri Mustafa Tartoussi. Aşa cum aveau să stabilească procurorii, Hayssam a fugit din ţară, în 30 iunie 2006, la bordul navei lui Tartoussi, Iman T, cu destinaţia Siria.

Autorităţile libaneze au confirmat ulterior, într-un răspuns la comisia rogatorie solicitată de autorităţile române în dosarul lui Mustafa Tartoussi, că Hayssam a părăsit România, la bordul vasului Iman T, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi şi era încărcat cu ceapă şi componente de macarale. Căpitanul navei Iman T a susţinut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului.

Anterior, anchetatorii au suspectat că Hayssam a fugit la bordul navei siriane Al Mahmoud 4, care plecase în 13 iulie 2006 din Portul Midia, cu câteva mii de animale în Siria.

 

Şefii SRI, SIE şi DGIPI, şi procurorul general plătesc cu funcţia

Pe de altă parte, Omar Hayssam i-a declarat procurorului DIICOT Ciprian Nastasiu că a plecat din România "ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat", cu ajutorul unui paşaport cu identitate falsă şi alt "look", de pe Otopeni, într-una din convorbirile telefonice între cei doi, înregistrate de SRI în perioada 14 august - 18 septembrie 2006.

Totodată, Hayssam sugera, în cadrul discuţiilor cu Nastasiu, că plecarea sa a fost aranjată la vârf, totul fiind legat de un personaj misterios, numit "Profesorul", despre care s-a speculat ulterior că ar fi fost Traian Băsescu.

În martie 2008, preşedintele Traian Băsescu atrage atenţia că a fost foarte mediatizat faptul că "un terorist", respectiv Omar Hayssam, a plecat din ţară "ca un boier", când de fapt el a plecat "târându-se printre oi". Şeful statului mai spunea că există documente tehnice, inclusiv probe ADN, că Omar Hayssam a plecat din România "printre oi" şi că, după ce a părăsit ţara, sirianul a menţinut "contacte" cu politicieni.

Urmare a fugii lui Hayssam, şefii SRI, SIE şi DGIPI, respectiv Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, precum şi procurorul general al României, Ilie Botoş, au demisionat. Procurorul Ciprian Nastasiu - cel care a anchetat dosarul răpirii - este eliberat din funcţia de şef adjunct al DIICOT. Şi medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova, care a eliberat adeverinţa medicală care, în parte, a stat la baza deciziei instanţei de a-l elibera pe Hayssam, a fost eliberat din funcţie şi acuzat de Administraţia Penitenciarelor de abuz în serviciu şi fals intelectual. Ulterior, procurorii dispun neînceperea urmăririi penale faţă de Tănăsescu, stabilind că fapta nu a fost săvârşită cu intenţie.

După aproximativ un an de la fuga lui Hayssam, la sfârşitul lunii noiembrie 2007, procurorii DIICOT îi trimit în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles şi Mahmoud Omar. Ei sunt acuzaţi l-au ajutat să iasă din ţară pe Omar Hayssam, deşi ştiau că este cercetat pentru fapte de terorism.

Aşa cum aveau să arate în rechizitoriu, procurorii au ajuns la concluzia că în perioada 23 - 30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat şi înlesnit, împreună cu Omar Mahmoud şi Omar Mukhles, ieşirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deşi cunoştea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea şi finanţarea operaţiunii de răpire a trei jurnalişti români în Irak.

Procesul debutează la Curtea de Apel Bucureşti, în 29 noiembrie 2007, iar după nu mai puţin de 15 termene, derulate pe parcursul unui an şi jumătate, instanţa supremă decide ca dosarul să se judece la Curtea de Apel Oradea, admiţând cererea de mutare a cauzei formulată de fraţii lui Hayssam. Primul termen la noua instanţă are loc în 17 iunie 2009, iar după 16 termene de judecată şi cinci ani de la sesizarea instanţei, Omar Hayssam este condamnat la 2 de ani de închisoare pentru fuga sa din ţară, în timp ce fraţii săi şi omul de afaceri sunt achitaţi de instanţă.

 

Hayssam, prins după "o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat"

Unul dintre cei care au vorbit în faţa magistraţilor, la unul dintre cele 16 termene, audiat cu numele de "Radu Vasile" a spus că l-a văzut pe cetăţeanul sirian în Bucureşti la circa 10 - 12 zile după data de 30 iunie 2006, când se presupune că acesta ar fi părăsit România.

"Era în luna iulie. Nu ştiu exact. 10-12 iulie. El era într-un Hummer negru care a oprit în trafic lângă un Mercedes ce venea din sens opus şi a oprit. Maşinile au staţionat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbaţi", declara martorul.

Potrivit lui "Radu Vasile", deşi se susţinea în acea perioadă că cetăţeanul sirian era bolnav, acesta nu părea să aibă probleme. "Nu părea bolnav, aşa cum se susţinea că este. L-am văzut bine. Sunt 100% sigur că era el", a mai spus martorul.

Pe de altă parte, un alt bărbat care a dat declaraţii la Curtea de Apel Oradea, audiat sub numele de "Adrian" a spus că plecarea afaceristului din ţară a costat câteva "zeci de mii de euro", sumă care a fost strânsă de fraţii afaceristului sirian de la comercianţii arabi cu legume şi flori din Bucureşti.

"Nu îmi mai aduc foarte bine aminte data, doar că era vară. Am fost de faţă când Tarek i-a promis acelui bărbat că poate rezolva plecarea lui Hayssam Omar. Discuţia s-a purtat în limba arabă, la modul general, iar preţul avansat a fost de câteva zeci de mii de euro, care urmau să fie colectaţi de la arabii care se ocupă de comerţul cu legume şi flori în Bucureşti", a declarat martorul.

Acesta a adăugat că îl cunoaşte de câţiva ani pe Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam a fugit din ţară, şi ştie că acesta a mai scos şi alte persoane din România.

"Îl cunosc personal pe Tartoussi, ştiu că are de mulţi ani afaceri în portul Constanţa. Îl cunosc şi autorităţile din Portul Constanţa foarte bine. I se adresează familiar, cu «Să trăiţi dom' patron». Ştiu însă şi că a scos persoane ilegal din ţară, am cunoştinţă de astfel de lucruri", arătata martorul, la termenul din 5 martie 2012 al procesului.

Totuşi, declaraţiile martorilor şi rechizitoriul procurorilor nu reuşesc să convingă judecătorii de la Curtea de Apel Oradea că Omar Mahmoud, Omar Mukhles şi Mustafa Tartoussi l-au ajutat pe Hayssam să fugă din România.

Faptul că cei trei au fost achitaţi de instanţa de judecată a dus la formularea unei contestaţii, care s-a judecat la instanţa supremă, iar primul termen de judecată are loc în 24 ianuarie 2013.

Cei trei, prin avocaţii lor, au înaintat mai multe cereri în faţa instanţei. Între acestea se numără audierea lui Omar Hayssam, desecretizarea a 111 file privind convorbirile telefonice aflate la în volumul cu documente clasificate sau reaudierea unor martori. Fie că au fost admise, fie că au fost respinse, dosarul a fost soluţionat după aproape doi ani de la înregistrarea apelului făcut în cauză.

În plin proces legat de fuga sa din ţară, Omar Hayssam este predat, la 19 iulie 2013, Poliţiei Române şi dus într-un centru de reţinere şi arest, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă şi înşelăciune.

Nici până în prezent, autorităţile nu au precizat unde a fost prins sirianul, existând doar speculaţii că el ar fi fost adus din Siria.

Preşedintele Traian Băsescu declara, răspunzând unei întrebări privind locul de unde a fost adus Hayssam, că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, adăugând: "Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat".

 

Fraţii lui Hayssam, condamnaţi după şapte ani, daţi acum în urmărire internaţională

După 32 de termene de judecată, instanţa supremă emite o decizie defintivă, în 7 octombrie, în cazul fugii lui Omar Hayssam din România şi îi găseşte vinovaţi pe fraţii săi, motiv pentru care îi condamnă la cinci ani de închisoare, dar şi pe omul de afaceri Mustafa Tartoussi, care primeşte pedeapsa cea mai grea, de şapte de ani de închisoare.

"Absolut tot ceea ce am scris în acel rechizitoriu cred că a stat la baza sentinţei. Este o decizie corectă. Înseamnă că probatoriul a fost confirmat de o instanţă judecătorească. (....) Nu ştiu de ce au fost achitaţi în primă instanţă. A fost opinia unui judecător", a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul DIICOT Cătălin Borcoman, cel care a anchetat fuga lui Hayssam din ţară.

În timp ce Tartoussi s-a predat imediat după condamnare, fraţii lui Hayssam nu mai sunt de găsit şi au fost daţi în urmărire internaţională.

Astfel, Omar Mahmoud şi Omar Mukhles par să fi aplicat aceeaşi "reţetă" pe care a folosit-o în faţa magistraţilor şi Omar Hayssam, cât a fost liber. Mai exact, s-au prezentat la puţine termene de judecată, iar autorităţile române nu au reuşit să prevadă, din timp, că o eventuală condamnare a fraţilor Omar ar putea să-i surprindă pe aceştia în afara graniţelor ţării.

Poliţiştii spun acum că există date conform cărora Mukhles se află în Israel, în timp ce Mahmoud a ieşit din ţară la 3 octombrie, cu patru zile înainte să fie condamnat, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici