FOCUS: Moara cu noroc: din Muzeul Astra, a ajuns, parţial, pe bancnota de 200 de lei

Bancnota de 200 de lei care are reprezentată pe spate moara din Poieni, judeţul Bihor, a fost lansată la 1 decembrie 2006 de Banca Naţională a României. Moara este şi azi în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului. Nu departe de ea, se află casa din Vlădeşti, cea pe care BNR a inclus-o pe bancnota de 10 lei.

Răspunsul în privinţa reprezentării morii din Poieni pe bancnota de 200 de lei se află la specialiştii muzeului sibian. Lucian Robu este directorul Muzeului în aer liber din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Astra” şi este decis să tranşeze dilema vizitatorilor, venind cu lămuriri: „În fapt, este vorba despre două mori: cea din Poieni, judeţul Bihor, şi cea din Rogojelu, judeţul Cluj. Aşadar, este o combinaţie de patrimoniu tehnic, cunoscut fiind faptul că graficienii preiau elemente distincte, pe care mai apoi le combină”.

Aşa se face că în reprezentarea de pe bancnota de 200 de lei există elemente prevenind de la două mori, ambele aflate în Muzeul Astra.

„Clădirea morii din Poieni este realizată din bârne de stejar, îmbinate în „cheotori”, adică tăieturi sub forma cozii de rândunică. La acest tip de îmbinare nu se folosesc cuie de lemn, iar clădirea este uşor elastică în caz de cutremur sau mici alunecări de teren. De asemenea, roata are ca ax un trunchi din stejar cu patru muchii, iar obada, colacii şi cupele sunt tăiate tot din stejar. Apoi, clădirea este acoperită cu şindrilă din lemn de brad. Toate aceste detalii sunt aidoma celor de pe bancnotă”.

Totuşi, apare şi o diferenţă evidentă: „Alimentarea morii din Poieni se face printr-un jgheab amplasat în partea inferioară, or, pe bancnotă, jgheabul este amplasat deasupra. Acest lucru ne trimite la moara din Rogojelu, pe care o avem amplasată vizavi de cea din Poieni, şi care are exact acelaşi tip de jgheab”.

Ambele mori sunt construite în secolul al XIX-lea şi fac parte din colecţia mulinologică a Muzeului Astra. „Este una dintre cele mai importante colecţii la nivel mondial, o spun fără falsă modestie. Avem mori dobrogene de vânt, mori hidraulice din Transilvania, Banat şi Crişana, mori plutitoare de pe Olt şi Someş, mori „de mână” – de tip „râşniţă” sau mori cu ciutură întâlnite în majoritatea zonelor din România. Sper ca atunci când avem suficientă apă pe jgheaburi, să arătăm publicului cum se măcinau odinioară boabele de porumb şi se obţinea mălai bun şi curat, ca pe vremea bunicilor”.

Aversul bancnotei de 200 de lei este dedicat poetului Lucian Blaga, născut în Lancrăm, lângă Sebeş, iar versurile sale din „Autoportret” şi „9 mai 1895” (care îi este şi data naşterii) sunt redate pe paginile unei cărţi deschise, reproduse în miniatură.

Bancnota are 12 elemente de siguranţă, unul dintre ele fiind amplasat chiar pe peretele morii de apă, fiind vorba despre o imagine latentă a iniţialelor „BNR”, care devine lizibilă atunci când este privită razant.

Dacă specialiştii de la Muzeul Astra au reuşit, sau nu, să tranşeze diferendul morii de pe bancnota de 200 de lei, turiştii pot afla la prima vizită în cel mai mare muzeu etnografic din Europa, întins pe 100 de hectare, potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Sibiu. Acolo, în Pădurea Dumbrava, printre sutele de case ce formează o „mică Românie”, turiştii vor afla un lucru cert: judeţul Sibiu are oameni şi locuri de poveste.