Fost membru al CSM: Datorită jocului politic, Dana Gîrbovan nu va fi numită de preşedinte în Guvern

Fostul membru CSM, Adrian Toni Neacşu, apreciază că preşedintele Klaus Iohannis nu va putea respinge propunerea numirii Danei Gîrbovan în funcţia de ministru pe motive de nelegalitate, ci din motive politice. Neacşu spune că cei care o contestă pe Gîrbovan vor înlăturarea cu totul a magistratului.

1784 afişări
Imaginea articolului Fost membru al CSM: Datorită jocului politic, Dana Gîrbovan nu va fi numită de preşedinte în Guvern

Fost membru al CSM: Datorită jocului politic, Dana Gîrbovan nu va fi numită de preşedinte în Guvern

MOTTO: "Am fost chemată şi întrebată dacă am putea să ieşim cât mai repede cu acel dosar. Explicaţia a fost de genul că dacă acest domn va ajunge premier, doamna Dana Gîrbovan (preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România -n.r.) va fi ministru al Justiţiei, ceea ce va însemna un dezastru pentru noi” procuror Mihaela Iorga Moraru”, îşi începe fostul membru CSM Toni Neacşu, în prezent avocat, postarea pe Facebook.

Avocatul mai subliniază că în Monitorul Oficial există răspunsul la întrebarea de ce este solicitată demisia din magistratură a Danei Gîrbovan, înainte ca propunerea de numire în funcţia de ministru să fie analizată de preşedinte.

„Preşedintele României, cel puţin teoretic, nu se mai poate juca discreţionar cu propunerile de noi miniştri în Cabinet, nu mai poate folosi momentul pentru a marca politic, ci trebuie să respecte un calendar şi reguli clare. Iar acest lucru întrucât din 5 iulie 2019 a intrat în vigoare, prin ordonanţă de urgenţă, Codul administrativ. Acesta stabileşte o procedură strictă pentru numirea noilor miniştri şi reglementează aproape matematic situaţiile şi condiţiile în care preşedintele României poate refuza o propunere a primului ministru. Codul administrativ înlocuieşte vechea reglementare privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, cea care de-a lungul timpului a creat nenumărate blocaje ori scandaluri constituţionale.

Preşedintele are în continuare o marjă de apreciere mare în ce priveşte respingerea unei prime propuneri pe considerente de oportunitate, dacă consideră că persoana nu corespunde funcţiei, dar nu o mai poate respinge pe considerente de legalitate decât în situaţii limitate. Poate respinge politic o primă propunere, după care este obligat să o accepte pe a doua, dar nu mai poate bloca propunerea invocând excesiv motive de nelegalitate”, mai scrie Neacşu.

Fostul membru CSM mai precizează că potrivit articolului 47 alineatul 4, preşedintele României poate refuza, motivat, pentru considerente de legalitate, orice propunere a premierului de numire în funcţia de membru al Guvernului doar în situaţia în care persoana propusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 17.

Neacşu explică, de asemenea, că la articolul 17 se stabilesc condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi membru al Guvernului, care nu sunt decât trei: cetăţenia română şi domiciliul în ţară, exerciţiul drepturilor electorale şi lipsa condamnărilor penale, dacă nu a intervenit reabilitarea.

„Pentru această ipoteză, art. 41 din Codul administrativ stabileşte ferm că "În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunţe la calitatea sau funcţia cu care este incompatibilă funcţia de membru al Guvernului, sub sancţiunea încetării mandatului." Ce înseamnă aceasta concret? Că Preşedintele Iohannis ar trebui să verifice legalitatea propunerii în baza a doar două documente: copia carţii de identitate - pentru dovada cetăţeniei şi a domiciliului - şi copia cazierului judiciar. Dacă acestea sunt la dosar candidatura nu poate fi respisă ca nelegală, chiar dacă persoana propusă se află în stare de incompatibilitate, întrucât deţine şi o altă funcţie, în cazul de faţă aceea de judecător.

După publicarea decretului prezidenţial de numire în funcţia de ministru al justiţiei, judecătorul are un termen de 15 zile în care este obligat să-şi dea demisia din magistratură, în caz contrar pierzând calitatea de membru al Guvernului”, mai precizează sursa citată.

Asociaţiile profesionale radicale care au criticat propunerea de numire a lui Gîrbovan la şefia Ministerului Justiţiei folosesc următoarea retorică, consideră Toni Neacşu: „simpla participare la procedura de numire ca ministru în Guvern (acceptarea candidaturii) este o activitate politică care nu poate fi desfăşurată de un judecător în funcţie, astfel încât este necesară demisia anterioară din magistratură. Mai mult, Forumul Judecătorilor din România chiar a ameninţat nevoalat cu sesizarea pentru o anchetă disciplinară”.

„Întrucât rămân la părerea că datorită jocului politic Dana Gîrbovan nu va fi numită de Preşedinte în Guvern, adevărata miză a contestatarilor din interiorul sistemului judiciar este înlăturarea cu totul a Danei Gîrbovan, o miză mult mai mare chiar decât aceea de ocuparea, temporar şi precar, a postului de ministru al justiţiei”, mai spune avocatul.

Dana Gîrbovan, propunerea PSD pentru ministerul Justiţiei, este judecător la Curtea de Apel Cluj şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici