Fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu, urmărit în dosarul privind moartea lui Gheorghe Ursu

Fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu este urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu, Pîrvulescu fiind anunţat marţi de procurorii militari că a fost pus sub învinuire.

496 afișări
Imaginea articolului Fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu, urmărit în dosarul privind moartea lui Gheorghe Ursu

Fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu, urmărit în dosarul privind moartea lui Gheorghe Ursu (Imagine: Catalin Lutu/Mediafax Foto)

Procurorii Secţiei parchetelor militare au dispus luni, în dosarul penal cunoscut drept "Cazul Ursu", efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Marin Pîrvulescu a fost marţi la Parchetul instanţei supreme pentru a-i fi adusă la cunoştinţă calitatea de suspect în acest dosar.

"În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 32/P/2015, prin ordonanţa din data de 15 ianuarie 2015, procurori militari ai Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii contra umanităţii, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. e, g şi k din Codul penal, cu privire la acţiunile represive şi sistematice desfăşurate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist", arăta luni Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Procurorii militari vor audia în acest dosar mai multe persoane, "în interesul soluţionării cauzei", a precizat sursa citată.

Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmată, în 12 noiembrie 2014, de Curtea Militară de Apel Bucureşti, care a constatat legalitatea şi temeinicia acestei măsuri, după ce Parchetul instanţei supreme a infirmat soluţiile de netrimitere în judecată în acest caz.

"În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracţiuni contra păcii şi omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracţiuni contra umanităţii, precum şi pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora", arăta atunci Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a fost în greva foamei 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

Pentru trimiterea în faţa justiţiei a lui Marin Pîrvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Andrei Ursu îl acuză că "a muşamalizat dosarul".

Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pîrvulescu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind "nesemnificativă". Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar "un privilegiat" al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, "neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta", nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta - omor calificat sau crime împotriva umanităţii - s-a prescris.

Andrei Ursu a prezentat declaraţiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum şi declaraţiile mai multor medici de la Jilava, printre care şi doctorul care l-a operat pe Gheorghe Ursu, din care rezultă "foarte clar" că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pîrvulescu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici