FOTO | Cum le-a desenat Dincă pe Luiza şi pe Alexandra. Rechizitoriu: această sarcină i-a declanşat un şoc psihologic

Gheorghe Dincă a fost supus testului Machover şi a fost pus de anchetatori să îşi deseneze cele două victime, această sarcină declanşându-i un şoc psihologic, el „rămâne perplex” şi după multe refuzuri, acceptă să le schiţeze pe Luiza şi Alexandru, conform rochizitoriului DIICOT.

10424 afişări
Imaginea articolului FOTO | Cum le-a desenat Dincă pe Luiza şi pe Alexandra. Rechizitoriu: această sarcină i-a declanşat un şoc psihologic

Dincă le-a desenat pe Luiza şi pe Alexandra. Profilul, specific sadomasochiştilor sexual sau moral

Desenele lui Dincă poartă numele de „Prima” şi „Adoua”, fiind vorba despre Luiza Melencu, respectiv Alexandra Măceşanu.

În prima schiţă, desenul ocupă 45,3% din spaţiul vital al colii de hârtie, format A4. Lungimea părului ocupă 37,03% din înălţimea desenată a persoanei, apar două asimetrii dismorfice, iar personajului îi lipsesc urechile. Sprâncenele sunt uşor arcuite şi aduse spre rădăcina nasului, nu sunt prezente accesorii vestimentare, iar părul pare prins în coadă, cu o agrafă, cumva într-o parte (conform explicaţiilor lui Gheorghe Dincă). Capul este mai mare decât trunchiul, persoana prezintă un dezechilibru grafologic pe axa verticală la intersecţia sa cu axa orizontală.

Dincă le-a spus anchetatorilor că nu poate face un desen „frumos”, iar oamenii legii i-au explicat că este neimportant aspectul estetic al desenului şi că trebuie să se concentreze doar la cerinţa sarcinii de activitate.

„Depăşind blocajul, folosind doar pixul, inculpatul începe desenul persoanei de la cap, insistând asupra acestuia. Liniile sunt trasate fin, în gesturi scurte artistice, ca şi cum ar circumscrie aluziv persoana. Punctul 1: desenul ocupă 45,3% din spaţiul foii ceea ce semnifică plăcere, importanţă afectivă, investiţie valorică acordată unei persoane mature din punct de vedere fizic, mai corpolentă. Punctul 2: plasare dominant în cvadrantul 1 trimite la resentiment, negativitate, ascundere şi victima ca expresie a unei idei care ”a fost”. Inculpatul se raportează cu ambivalenţă la victima sa. Punctul 3: lungimea părului, dispune de o semnificaţie psihosexuală specială subliniind feminitatea. Părul ocupă 37,03% din înălţimea persoanei desenate şi este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip zâmbitor”, reiese din concluziile rechizitoriului.

Conform sursei citate, expresia feţei îndreaptă atenţia asupra percepţiei unui spirit ludic, o fată vorbăreaţă/comunicativă, capabilă să-şi păstreze optimismul chiar şi în situaţii critice.

Cea mai importantă trăsătură dismorfică constă în ruperea legăturii între cap şi corp, ceea ce, din punct de vedere proiectiv psihologic, denotă o particularitate a psihologiei inculpatului: victima este percepută ca neavând emoţii. Victima este dezumanizată. Capul desenat puţin mai mare decât trunchiul sugerează ideea că inculpatul şi-a perceput victima mai matură, abilă, cerebrală, calculată, mai adaptabilă, mai frumoasă. Personajului îi lipsesc urechile, ceea ce poate sugera prăbuşirea comunicării, indiferenţa la acţiunile victimei. Inculpatul nu este interesat de victima sa şi nici impresionat de vocea/ţipetele ei, pentru că nu este dispus să audă nimic, conform actului de sesizare a instanţei.

În momentul în care i s-a solicitat să o deseneze pe a doua victimă, respectiv pe Alexandra, Dincă a perceput totul ca un joc şi a rezolvat cerinţa organelor de anchetă mai uşor.

„Trasarea liniilor nu se mai realizează cu fineţea cu care a fost desenată ”prima”. Presiunea scrisului este mai accentuată, tremorul este mai pregnant. Desenul ocupă 31,1% din spaţiul vital al colii de hârtie, format A4. Persoana este plasată exlusiv în cvadrantul 1, stânga-sus şi desenată cu culoare albastră. Lungimea părului, ocupă 42,1% din înălţimea desenată a persoanei. Personajului îi lipsesc urechile. Lipsesc elementele sexuale diferenţiatoare. Victima poartă inele pe toate degetele de la mâini. Victima pare a fi încălţată. Sprâncenele sunt drepte”, notează anchetatorii.

Astfel, s-a constat că desenul ocupă 31,1% din spaţiul foii, ceea ce semnifică o coborâre a vârstei atribuite celei de-a doua victime, care are un aspect firav, copilăresc. De asemenea, oamenii legii au sesizat resentimentul (inculpatul verbalizează nervos), dezinvestirea negativă acordată unei persoane slăbuţe din punct de vedere fizic.

„Capul desenat relativ proporţional cu trunchiul sugerează ideea că inculpatul şi-a perceput victima mai mică de vârstă, mai versatilă. Personajului îi lipsesc urechile, ceea ce poate sugera indiferenţă la acţiunile victimei. (...) Victima sa are accesorii vestimentare şi inele pe toate degetele de la mâini. Părul este prins în coadă, puţin mai jos, printr-o agrafă sau un elastic.
Un element simbolic bine evidenţiat este aspectul grafic al tălpilor. Victima pare a fi încălţată, ”ca şi cum” ar fi gata de plecare”, se notează în actul de sesizare a instanţei.

Inculpatul a reuşit să diferenţieze foarte personal între victimele sale prin trăsăturile şi detaliile inserate, apropiindu-se destul de mult de victimele reale, dar realizând şi intercontaminări, se arată în documentul citat.

„În vectorul Sexualităţii montajul inculpatului este tipic obsesional, cu trebuinţa de agăţare de un obiect de dragoste. Aflat într-o veritabilă ”foame de dragoste”, inculpatul oscilează în forţa cu care doreşte să îşi satisfacă trebuinţele erotice. Profilul este specific sadomasochiştilor sexual sau moral, în sensul necesităţii de a menţine aproape pe cineva, în acelaşi timp resimţind acest contact drept problematic prin aceea că baleiază pe linia persecutat-persecutor, dominant-dominat, a fi activ-a fi pasiv. Slăbit energetic de această luptă, inculpatul regresează narcisic ca expresie cu semnificaţie defensivă”, mai arată procurorii.

Gheorghe Dincă şi Ştefan Risipiţianu au fost trimişi în judecată miercuri, pentru trafic de persoane, trafic de minori, omor calificat, viol şi profanare de cadavre. Potrivit procurorilor DIICOT, Dincă a răpit-o, în 14 aprilie 2019, pe Luiza Melencu, în vârstă de 18 ani, a dus-o la casa sa din Caracal, unde a ţinut-o timp de trei zile imobilizată de pat, legată la ochi şi a violat-o de mai multe ori.

Ştefan Risipiţianu este acuzat că, ajuns la locuinţa respectivă, a observat fata şi i-a cerut lui Dincă acordul s-o violeze.

Dincă ar fi omorât-o în 17 aprilie 2019 pe Luiza Melencu, în bătaie, iar apoi a ars trupul acesteia într-un butoi metalic.

În 24 iulie 2019, Dincă a răpit-o din comuna Dobrosloveni, judeţul Olt, pe Alexandra Măceşanu, în vârstă de 15 ani, şi a dus-o la locuinţa sa din Caracal. Şi cea de-a doua victimă a fost imobilizată de pat cu un lanţ, legată şi violată. Dincă este acuzat că a sunat familia tinerei pentru a induce ideea că aceasta a plecat din România, iar când s-a întors acasă, Dincă a observat că fata a reuşit să desfacă lanţul cu care era legată de pat, să îşi scoată banda adezivă de la ochi şi că ţinea în mână un telefon vechi găsit în cameră. Atunci, Dincă a lovit-o, a sugrumat-o provocând decesul, apoi i-a ars trupul.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici