"Fructe în şcoli": Peste 62% dintre elevi vor înlocuirea mărului cu un alt fruct. Citricele şi bananele, în topul preferinţelor

Peste 62% din elevii chestionaţi doresc înlocuirea mărului cu alt fruct şi în acest sens citricele sunt preferate de 28% din repondenţi, bananele de 13%, perele de 6%, piersicile de 3,5% şi strugurii de 2,5%, arată o evaluare a Programului "Fructe în şcoli".

845 afişări
Imaginea articolului "Fructe în şcoli": Peste 62% dintre elevi vor înlocuirea mărului cu un alt fruct. Citricele şi bananele, în topul preferinţelor

"Fructe în şcoli": Peste 62% dintre elevi vor înlocuirea mărului cu un alt fruct. Citricele şi bananele, în topul preferinţelor(Foto: Shutterstock)

Peste 62% din elevii chestionaţi doresc înlocuirea mărului cu alt fruct, iar peste 31% doresc continuarea distribuirii mărului; citricele sunt preferate de aproape 28% din repondenţi, bananele de aproape 13%, urmate de pere 6%, piersici 3,5% şi struguri 2,5%", relevă raportul de cercetare „Evaluarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli", realizat şi finanţat în cadrul Programului european de încurajare a consumului de fructe în şcoli.

Conform studiului, preferinţa pentru fructele exotice poate avea mai multe cauze: de la disponibilitatea crescută a fructelor autohtone (elevii din mediul rural au posibilitatea consumului de fructe din propria gospodărie) în raport cu accesul la fructele exotice până la motive de natură financiară.

"Deşi preferinţele pentru fructe sunt asemănătoare în mediul urban şi în cel rural – merele sunt pe primul loc (25% rural versus 23% urban), urmate de banane (22% rural versus 12% urban), struguri (14% rural versus 5% urban), portocale (11% rural versus 5% urban), ananas (7% urban versus 2% rural) există totuşi diferenţe de consum al fructelor, elevii din mediul rural având în proporţie mai mare mereu fructe la şcoală decât cei din mediul urban şi consumând mai multe fructe seara decât cei din mediul urban. De asemenea, în mediul rural se observă o mai mare frecvenţă a consumului de sucuri carbogazoase", precizează raportul.

Evaluarea Programului „Fructe în şcoli” a relevat faptul că preponderent în mediul rural, copiii apreciază mai mult programul. În lipsa posibilităţilor şi oportunităţilor de a primi o gamă diversificată de fructe, aceştia acceptând mai uşor ceea ce li se oferă.

Raportul de evaluare a programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli pentru anul şcolar 2010-2011 a arătat că aproape 69% din elevii care au primit măr l-au şi consumat, iar 22% nu l-au consumat de fiecare dată şi 8,3% nu l-au consumat deloc. Motivele principale pentru care mărul nu a fost consumat se referă la calitatea acestuia („stricat”,
„bătut”, „miroase urât”).

Tot calitatea produsului distribuit este cauza pentru care şi în cadrul Programului „Lapte şi corn”, cornul este componenta care are nevoie cel mai mult îmbunătăţiri, alături de necesitatea de a diversifica gama de produse distribuite şi modul de împachetare a acestora (includerea unor jocuri interactive, colecţionarea unor magneţi). Cu toate acestea, 96% dintre elevii chestionaţi consumă laptele oferit şi peste 93% consumă cornul.

Faptul că produsele nu sunt mereu atractive, că se instalează monotonia (distribuirea aceluiaşi produs zilnic, în cazul Programului „Lapte şi corn” pe toată durata anului şcolar) generează un prim efect negativ al implementării programelor – lipsa consumului regulat şi conştient al produselor – în 10% din cazuri, cei chestionaţi afirmând despre colegii lor că nu consumă merele primite, aruncându-le prin clasă; situaţia este similară şi în cazul cornului şi laptelui care sunt fie aruncate, fie date altor copii, fie sunt luate de personalul şcolii, mediul urban fiind cel în care o parte din produse sunt risipite.

"Dacă la origini, Programul <<Fructe în şcoli>> a urmărit preferinţele de consum - consumul de fructe fiind considerat o componentă a unei alimentaţii sănătoase - Programul <<Lapte şi corn>> a fost mai degrabă unul cu o puternică dimensiune socială, aspect relevat şi de studiul citat. Conform celor constatate, obiceiul de a consuma produsele distribuite este mai evident în zona rurală la nivelul grădiniţelor şi al familiilor cu nivel de trai scăzut, programul reprezentând o soluţie pentru gustarea din pauza mare, iar componenta de panificaţie fiind necesară mai ales în cadrul comunităţilor dezavantajate", arată iniţiatorii evaluării.

Noul cadru legislativ european privind derularea programului de încurajare a consumului de produse agricole în şcoli (legume-fructe, lapte şi produse lactate), Programul pentru şcoli, are în vedere unificarea şi uniformizarea prevederilor actualelor programe de distribuire a fructelor, respectiv a laptelui şi produselor lactate în unităţile de învăţământ, se afirmă într-un document al Ministerului Agriculturii emis cu scopul de a stabili forma programului care va fi implementat începând cu anul şcolar 2017-2018.

În baza noilor prevederi şi în perspectiva actualizării legislaţiei naţionale, autorităţile au lansat în dezbatere publică proiectul Programului pentru şcoli(inclusiv chestionare pentru exprimarea opţiunilor) cu scopul de a găsi produsele preponderent dorite de elevi şi părinţi.

În prezent, elevii primesc un măr de cel puţin 100 grame, în limita unei valori zilnice de 0,37 lei/elev, lapte (lapte UHT şi produse lactate fermentate – iaurt, sana etc.) în ambalaje de 0,2 litri şi produse de panificaţie(corn) în ambalaje de 80 grame, în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev.

Regulamentul UE pune accent pe distribuirea produselor proaspete, dar cu anumite excepţii pentru produse prelucrate, în funcţie de adaosul de zahăr, sare şi grăsimi, precum şi posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme, de până la 20% din alocare, o singură dată pentru un an şcolar. Bugetul UE stabilit pentru componenta programului schema "fructe şi legume" este 6.866.848 de euro şi pentru schema "lapte şi produse lactate", 10.399.594 de euro.

Tootodată, regulamentul prevede o strategie multinanuală, măsuri educative pentru ambele programe şi încurajarea distribuirii de produse locale şi regionale.

Programul „Lapte şi corn” a fost iniţiat ca program naţional, în 2002, iar din anul 2007, o parte din cheltuielile pentru furnizarea laptelui au început să fie rambursate din fonduri europene, România ajungând, în anul şcolar 2012-2013 la o valoare a rambursării de 10,6 milioane euro. Programul se adresează preşcolarilor din grădiniţele de stat şi private şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat şi prevede acordarea zilnică de lapte (UHT şi pasteurizat) sau produse lactate (din lapte fermentat care conţin cel puţin 90% din greutate lapte tratat termic: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir) în cantităţi de 200 ml şi de produse de panificaţie (cornuri sau batoane şi produse derivate: covrigi simpli sau biscuiţi uscaţi) în ambalaje de 80 g/unitate.

În anul şcolar 2009-2010, a început derularea Programului „Fructe în şcoli” a cărui implementare presupune, pe lângă distribuţia de fructe şi/sau legume şi măsuri educative.

Beneficiarii programului sunt elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat. În cadrul programului s-au distribuit mere pentru perioade de maximum 100 zile de şcolarizare şi s-au organizat vizite la ferme şi staţiuni de cercetare, concursuri cu premii, activităţi de grădinărit în curtea şcolii ca măsuri educative adiacente distribuţiei de mere.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici