ÎCCJ decide miercuri dacă Petre Roman şi Teodor Brateş vor fi urmăriţi penal în dosarul Revoluţiei

Pe 21 octombrie, Parchetul General anunţa, printr-un comunicat de presă, că s-a dispus:

- infirmarea, ca netemeinice, a soluţiilor de clasare dispuse faţă de numiţii Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi prim-ministru al Guvernului României şi Brateş Teodor – fost redactor-şef la Televiziunea Română, cu privire la infracţiunile contra umanităţii şi redeschiderea urmăririi penale în cauză

-infirmarea, ca nelegală şi netemeinică, a soluţiei de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de omor, prevăzută de art.188 din Codul penal, omor calificat, genocid, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;

- infirmarea, ca nelegală şi netemeinică, a soluţiei de clasare dată cu privire la plângerile formulate de un număr de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii şi redeschiderea urmăririi penale în cauză.

Redeschiderea urmăririi penale se supune confirmării jucătorului de cameră preliminară, termenul stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie fiind miercuri, 30 octombrie.

Clasările din dosarul Revoluţiei au fost dispuse de procurori în luna aprilie a acestui an, aceştia motivând că decizia de închidere a cauzei vine după ce fie a survenit decesul părţilor, fie (aşa cum e cazul fostului premier Petre Roman şi a fostului redactor şef al TVR, Teodor Brateş) nu au fost probe concludente privind implicarea lor în săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Numai rechizitoriul, care a fost înaintat instanţei supreme la acel moment, avea 12 volume şi 3.280 de file, în timp ce dosarul cauzei avea 3.330 de volume, dintre care 2.030 de volume au fost administrate după data de 13.06.2016.