În şcolile catolice din Bucureşti, peste 99% din elevi s-au înscris pentru ora de religie

Peste 99 % din elevii şcolilor catolice din Capitală s-au înscris pentru a participa la orele de religie, spune Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, un număr mare de cereri pentru religie romano-catolică fiind şi în Harghita. În Mureş, însă, ISJ estimează că jumătate din liceeni vor renunţa.

Imaginea articolului În şcolile catolice din Bucureşti, peste 99% din elevi s-au înscris pentru ora de religie

În şcolile catolice din Bucureşti, peste 99% din elevi s-au înscris pentru ora de religie (Imagine: Luiza Puiu/Mediafax Foto)

Reprezentanţii Bisericii Catolice au afirmat, la solicitarea Agenţiei MEDIAFAX, că la sfârşitul lunii ianuarie i-au transmis ministrului Educaţiei, Sorin Câmpeanu, un punct de vedere privind educaţia religioasă în şcoli, susţinând că ”disciplina religie trebuie să rămână parte a trunchiului comun, la nivel primar, gimnazial, liceal şi postliceal” şi propunând chiar ca religia să figureze printre disciplinele de la Bacalaureat, ca probă la alegere.

"Copiilor aparţinând cultelor minoritare, indiferent de numărul lor, trebuie să li se asigure dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin", au arătat romano-catolicii.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, Francisc Doboş, a declarat că solicitarea de a se depune cereri din partea părinţilor pentru participarea elevilor la ora de religie "i-a mobilizat pe copii şi părinţi".

"În şcolile catolice din Bucureşti, procentajul celor care s-au înscris deja pentru ora de religie a depăşit deja 99. La nivelul Capitalei, este vorba de aproximativ 1.500 de elevi", a spus Doboş.

La rândul său, PF Lucian Muresan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş, susţinea, recent, într-o circulară referitoare la orele de religie din şcoli, transmisă eparhiilor, că "statul are datoria să creeze şi să garanteze" cetăţenilor religioşi condiţii pentru o educaţie adecvată.

De asemenea, el îi îndemna pe părinţi să depună cererile pentru ca elevii să continue să studieze religia la şcoală, iar pe preoţi să le transmită credincioşilor şi să le explice "această problemă". "Totodată, în discuţiile private pe care le aveţi, informaţi-i cât mai bine pe credincioşi asupra acestor aspecte şi a riscurilor care le presupun", se arăta în circulara semnată de PF Lucian Mureşan.

Referitor la cererile depuse de părinţi, în mai multe judeţe din Transilvania, unde trăiesc importante comunităţi de maghiari, solicitările vizează atât ore de religie romano- sau greco-catolică, dar şi neoprotestantă.

De exemplu, în judeţul Arad, 75 la sută dintre cei 50.000 de elevi care participă în prezent la ore de religie sunt la cea ortodoxă, iar 17 la sută sunt la religia neoprotestantă, respectiv baptişti şi penticostali. De asemenea, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Arad, 7,6 la sută dintre elevi participă la orele de religie catolică sau reformată, majoritatea în şcoli din localităţi cu populaţie maghiară sau germană.

Până la jumătatea acestei săptămâni, din cei 50.000 de elevi care fac ore de religie, aproximativ 30.000 au completat şi depus formularele prin care îşi exprimă dorinţa de a continua această materie.

"Băiatul meu este în clasa a noua şi cred că este destul de mare să decidă dacă vrea să facă religie. Deocamdată nu a completat cererea pentru că aşteaptă să vadă câţi din clasa lui vor continua cu această materie", a spus mama unui elev de religie catolică de la Liceul Teoretic "Adam Muller Guttenbrunn" din Arad.

La Cluj-Napoca, unde există trei licee cu predare în limba maghiară, peste 95 la sută dintre elevii acestora vor să participe la orele de religie, cei mai mulţi aparţinând cultului reformat, apoi celui romano-catolic.

Astfel, la Liceul "Apaczai Csere Janos", unde învaţă 587 de elevi, directorul Voros Alpar spune că peste 95 la sută dintre ei vor să participe la orele de religie, numărul nefiind influenţat de modificarea procedurii, prin necesitatea depunerii unei cereri de către părinţi. Aproximativ 80 la sută dintre elevi aparţin religiei reformate, iar restul religiilor romano-catolică, unitariană, neoprotestate, astfel că aceste cursuri sunt predate de trei profesori - doi pentru cultul reformat şi unul pentru cel romano-catolic, care are o jumătate de normă, în timp ce pentru unitarieni, religia se predă de către personal calificat aprobat de parohie.

La Liceul "Bathory Istvan" din Cluj-Napoca, 99 la sută dintre cei circa 1.000 de elevi sunt de acord să participe la orele de religie, 75 la sută dintre ei aparţinând cultului reformat, iar restul cultului romano-catolic sau celor neoprotestante. Aici sunt trei profesori de religie - doi pentru reformaţi şi unul pentru romano-catolici.

Şi la Liceul "Brassai Samuel", peste 95 la sută din elevi vor să fie prezenţi la orele de religie, care sunt predate de două cadre didactice. Directorul Kosa Maria a declarat că, din cei 367 de elevi, peste 70 la sută sunt reformaţi, restul romano-catolici, unitarieni sau aparţinând altor culte.

Mai mulţi elevi de la acest liceu susţin că noua procedură solicitată pentru participarea la orele de religie nu i-a descurajat.

"Noi suntem reformaţi, am vorbit cu părinţii să continuu orele de religie, au completat cererea şi gata, nu va fi nicio problemă. E foarte importantă religia pentru că nu ne învaţă lucruri rele. Afli numai cum să faci bine", a spus Ildiko, elevă în clasa a X-a la Liceul "Brassai Samuel".

Un alt elev al acestei instituţii, care aparţine cultului romano-catolic, susţine că cine vrea să fie prezent la orele de religie nu se împiedică "de o hârtie". "Vă daţi seama că părinţii au depus o astfel de cerere. M-au întrebat dacă mai vreau să particip la orele de religie şi am spus că da. Cererea a fost o formalitate", a spus Arpad, elev în clasa a IX-a.

Totodată, la Liceul greco-catolic "Inochentie Micu" din Cluj-Napoca nu s-a înregistrat vreun refuz privind participarea la orele de religie a celor 220 de elevi, asta şi datorită profilului acestei instituţii.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, spune că, din primele semnale primite, în judeţ nu vor fi probleme privind desfiinţarea unor clase de religie, întrucât au fost înregistrate "zeci de mii" de cereri făcute de părinţi în numele elevilor.

În Harghita, din cei aproximativ 41.500 de elevi care studiază în acest an religia, 88 la sută aparţin cultelor romano-catolic şi greco-catolic, 11 procente sunt ortodocşi, iar restul studiază religia reformată, unitariană şi altele.

Inspectorul de religie de la ISJ Harghita, Bogos Mária, spune că interesul părinţilor pentru continuarea orelor de religie în şcoli este foarte mare, până la mijlocul săptămânii fiind înregistrate peste 30.000 de cereri în acest sens. Dintre acestea, majoritatea - peste 67 la sută - sunt pentru religia romano-catolică, 15 la sută pentru religia ortodoxă, circa 10 la sută pentru cea reformată şi şase la sută pentru religia unitariană.

"Vreau neapărat ca fiul şi cele două fiice ale mele să facă în continuare orele de religie la şcoală, am semnat cererile din prima zi, ca şi o mulţime de prieteni şi de cunoştinţe ale noastre. Religia le oferă copiilor cultura generală, tot ceea ce nu găsesc la alte discipline, respectul faţă de valorile morale, creştine şi dacă nici Biblia nu o cunosc, la ce să te mai aştepţi bun în societate?", a spus Fazakas Orsolya, un părinte din Miercurea Ciuc.

Religia catolică este predată în judeţul Harghita de 73 de cadre didactice titulare şi de aproximativ 10 preoţi, aceştia din urmă la liceele romano-catolice "Segítő Mária" din Miercurea Ciuc, "Sfânta Elisabeta" din Lunca De Sus, precum şi la clasele de teologie ale unor licee din Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc şi Cristuru Secuiesc.

Religia ortodoxă este studiată de peste 4.700 de elevi de la şcolile cu predare în limba română din judeţ, fiind predată de 28 de profesori.

La ISJ Harghita au mai fost înregistrate cereri pentru cultul Martorii lui Iehova (38 de solicitări), penticostal (32 de solicitări), Creştini adventişti de ziua a şaptea (31 de solicitări), pentru religia greco-catolică (26 de solicitări), baptistă (22 de solicitări), existând, de asemenea, patru cereri pentru cultul evanghelico-luteran şi două pentru cel evanghelic român.

În judeţul Mureş, cei mai mulţi elevi învaţă, la secţiile în limba română, religie ortodoxă şi greco-catolică, existând 114,51 posturi pentru aceşti profesori.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ), Ştefan Someşan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, având în vedere numărul de cereri de participare la ora de religie depuse până în prezent, se estimează că jumătate dintre elevii de liceu vor renunţa, ceea ce va crea o situaţie "greu de gestionat" în şcoli.

"Din analiza cererilor depuse până acum, constatăm că se va înjumătăţi numărul elevilor de liceu care vor participa la orele de religie. Asta va crea probleme, pentru că dacă într-o clasă jumătate dintre copii nu vor face ora, pentru ei trebuie găsită o soluţie ca să fie implicaţi în alte activităţi şcolare. Fiecare şcoală va avea de gestionat această problemă, să le găsească activităţi copiilor care nu vor face religie", a explicat Ştefan Someşan, menţionând că, la ciclul gimnazial, se reduce "nesemnificativ" numărul celor vor face religie.

Înscrierea pentru participarea la ora de religie se poate face până vineri.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici