Începutul noului an şcolar, marcat de dispute privind legile educaţiei şi ale salarizării

Începutul noului an şcolar este marcat de dispute privind legile educaţiei şi ale salarizării unitare, supărările cadrelor didactice, mai ales din cauza grilei de salarizare, fiind atât de mari încât sunt hotărâte să boicoteze toate festivităţile din 14 septembrie la care vor veni politicieni.

83 afişări
Imaginea articolului Începutul noului an şcolar, marcat de dispute privind legile educaţiei şi ale salarizării

Începutul noului an şcolar, marcat de dispute privind legile educaţiei şi ale salarizării (Imagine din arhiva Mediafax Foto)

Politicienii care vin la festivităţile de deschidere a noului an şcolar s-ar putea să nu mai aibă pentru cine să vorbească în careu, pentru că profesorii, învăţătorii şi educatorii vor să boicoteze discursurile acestora.

Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ şi cei ai Federaţiei "Spiru Haret" se vor prezenta, luni, în şcoli şi grădiniţe, dar îşi vor lua copiii şi vor intra în clase dacă la festivităţile de deschidere a anului şcolar vin politicieni.

Liderii celor două federaţii, Aurel Cornea şi Gheorghe Isvoranu, le-au sugerat tuturor reprezentanţilor clasei politice să nu se prezinte în faţa oamenilor şcolii cu prilejul deschiderii anului şcolar "pentru a le vinde din nou iluzii prin luările de cuvânt".

Şi membrii FEN sunt hotărâţi să nu meargă la festivităţile de deschidere a noului an şcolar, pentru că "nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a da o notă festivă acestui eveniment".

Cadrele didactice sunt nemulţumite de salariile pe care le vor avea după promulgarea noii legi, în condiţiile în care primiseră promisiuni că vor câştiga mai mulţi bani prin legea de salarizare unitară, după ce un act normativ aprobat în Parlament care le dădea dreptul la majorări salariale nu a mai fost aplicat.

Ministrul Educaţiei îi înţelege pe sindicalişti şi a lăsat impresia pe durata negocierilor că susţine cererile acestora.

Totuşi, nu poate accepta boicotarea deschiderii noului an şcolar şi de aceea îi invită pe profesori să vină la şcoală începând cu 14 septembrie. Demnitarul a arătat însă că apelul sindicatelor din învăţământ de a boicota începerea şcolii reprezintă "dreptul sindicatelor de a-şi exprima un punct de vedere".

Ce pot înţelege din aceste mesaje cele peste trei milioane de elevi care în 14 septembrie se vor încolona în curţile şcolilor? Greu de imaginat. Cum va începe, dar mai ales cum va continua noul an şcolar, marcat şi de alegeri prezidenţiale în primul semestru?

Pactul dintre formaţiunile sindicale pare să lase clasa politică fără capitalul electoral şcolar. Poate, pentru prima dată, sloganul "învăţământul, prioritate naţională", cea mai mare gogoriţă a electoratului, nu va mai fi auzit, după cum spunea unul dintre liderii sindicali.

La o zi după deschiderea noului an şcolar, Guvernul vrea să-şi asume în faţa Parlamentului mai multe legi, printre care şi cele ale educaţiei naţionale.

Pentru a primi drept de autor pe aceste legi s-au "bătut" atât actualul ministru al Educaţiei, social-democratul Ecaterina Andronescu, cât şi alţi doi foşti ocupanţi ai fotoliului din strada General Berthelot, liberalul Cristian Adomniţei şi democratul Mircea Miclea.

Adomniţei nu a fost luat în seamă, fiind în opoziţie, chiar dacă multe din propunerile făcute în mandatul lui se regăsesc în noul pachet de legi. În schimb, Andronescu şi Miclea au discutat zile întregi, sub atenţia preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Emil Boc, pentru ca în final să exite o formă oarecum agreată de ambele părţi.

În a doua zi de şcoală, cadrele didactice, alături de bugetari din sănătate, administraţie locală şi poliţie, vor ieşi în stradă şi vor picheta Palatul Parlamentului, pentru a trage un nou semnal de alarmă că salarizarea propusă de guvernanţi îi nemulţumeşte.

Încă o zi liberă pentru elevi, după trei luni de vacanţă, într-un învăţământ aflat într-un experiment continuu.

De 20 de ani, şcoala românescă se schimbă, fără ca modificările să aducă învăţământul naţional în rândul ţărilor membre UE. După două decenii de schimbări, cu promoţii de elevi "cobai", şcoala românească rămâne tot în coada clasamentului, atât în ceea ce priveşte grija statului faţă de dascăli, cât şi faţă de elevi.

Vorbim încă de şcoli în reparaţii de ani de zile şi copii înghesuiţi în clase sau grupe suprapopulate, cadre necalificate, lipsa unor calendare pe cicluri de învăţământ privind finalizarea studiilor, programe supraîncărcate şi manuale asemănătoare compendiilor universitare.

Dacă înainte de 1989, elevii ştiau din clasa a V-a ce urmau să facă în clasa a VIII-a şi chiar şi la bacalaureat, acum află cu doar câteva zile înaintea începerii noului an şcolar că peste câteva luni vor fi evaluaţi după standarde europene şi că bacalaureatul se schimbă.

În ultimii 20 de ani, elevii claselor a VIII-a au trecut prin concurs de admitere în liceu, examen de capacitate, teste naţionale, teze cu subiect unic, iar în 2010, evaluare naţională.

Un învăţământ "fără cap şi fără coadă", în care regulile vizează doar voturile din campania electorală, spun reprezentanţii cadrelor didactice.

Material realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici