INS: Numărul copiilor, la început de 2024, în scădere cu peste 80.000, comparativ cu 1 ianuarie 2023

Conform datelor INS; ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori, iar ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1057 băieţi la 1000 fete.

În anul 2023, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 155,43 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent, iar rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 30,7 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).

Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2023, au fost în regiunile Nord-Vest (8,0 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1000 locuitori).

INS mai arată că, la începutul anului şcolar 2023/2024, populaţia şcolară era de 3466,57mii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7102 unităţi şi 245,0 mii cadre didactice. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547,7 mii, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1597,5 mii, iar al celor din învăţământul liceal era de 602,0 mii. Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 70,3%.