InSecuritate. Alexis Goosdeel, directorul EMCDDA: Piaţa drogurilor este foarte rezilientă şi din ce în ce mai adaptată la digital/ Consumul de droguri, un fenomen social

  • Alexis Goosdeel, directorul Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri (EMCDDA), vorbeşte despre schimbările privind traficul, consumul şi dependenţa de droguri în Europa, pe fondul pandemiei de COVID, a crizei economice generate de aceasta şi a războiului de Ucraina.
  • Alexis Goosdeel spune că pandemia a modificat modul de folosire a drogurilor crescând consumul de canabis, de alcool, dar şi consumul de medicamente cum ar fi tranchilizantele, benzodiazepinele. În acelaşi timp, măsurile de limitare a răspândirii COVID au dus şi la limitarea accesului persoanelor dependente la tratamente şi programe de dezintoxicare.
  • Pe de altă parte, mai spune Alexis Goosdeel, criza economică generată de pandemie nu a determinat persoanele vulnerabile să renunţe la droguri, ci le-a făcut să se orienteze către variante mai ieftine, ceea ce arată cum consumul de droguri a devenit mai degrabă un fenomen social.
698 afișări
Imaginea articolului InSecuritate. Alexis Goosdeel, directorul EMCDDA: Piaţa drogurilor este foarte rezilientă şi din ce în ce mai adaptată la digital/ Consumul de droguri, un fenomen social

Directorul EMCDDA avertizează că suntem la începutul unei noi sindemii – o combinaţie de mai multe epidemii, iar printre factorii de risc se numără disponibilitatea drogurilor, impactul negativ al pandemiei asupra sănătăţii mintale, criza din Ucraina şi fluxul de refugiaţi care ar putea deveni şi mai vulnerabili.
Prezentăm principale declaraţii ale directorului EMCDDA, Alexis Goosdeel, la emisiunea Insecuritate, sâmbătă seara la Aleph News:

Alexis Goosdeel: Cea mai mare provocare din Uniunea Europeană este complexitatea modurilor de consum al drogurilor, care s-au schimbat total în ultimii 10-20 de ani şi o piaţă foarte rezistentă a drogurilor. Primul lucru, aşa cum aţi spus şi dvs., este impactul pandemiei de Covid-19. Am văzut că, la început, impactul pandemiei a fost disruptiv, datorită măsurilor de carantinare impuse. În piaţa drogurilor, impactul a fost disruptiv la nivel local,temporar... Dar am văzut un impact mult mai mare asupra serviciilor de tratamente, a programelor de dezintoxicare, toate serviciile care ajutau persoanele dependente de droguri, pentru că n-au fost considerate esenţiale. Noi credem că a fost o greşeală strategică. Dar modificarea a fost temporară.

Alexis Goosdeel: Am observat că piaţa drogurilor e foarte rezilientă şi e din ce în ce mai adaptată la digital. Unul dintre semnele rezilienţei pieţei este că, în ciuda pandemiei, prin sistemele de avertizare rapidă asupra noilor substanţe psihoactive, am continuat să depistăm cel puţin o substanţă nouă apărută pe piaţă în fiecare săptămână. Când spun asta, spun o nouă substanţă psihoactivă pe care n-am mai văzut-o până acum. În cei 25 de ani de existenţă a sistemului de avertizare rapidă asupra noilor substanţe psihoactive am detectat mai bine de 850 de asemenea substanţe.

“În pandemie s-au modificat modurile de folosire a drogurilor”

Alexis Goosdeel: Mai sunt şi alte modificări. În primul an, poate în primul an şi jumătate, s-a trecut de la viaţa de noapte la viaţa acasă. Desigur, s-au modificat şi modurile de folosire a drogurilor. De exemplu, a crescut consumul de canabis, a crescut consumul de alcool, dar şi consumul de medicamente cum ar fi tranchilizantele, benzodiazepinele şi, în acelaşi timp, consumul de cocaine şi de ecstasy au scăzut. În mod surprinzător, alţi stimulenţi cum ar fi amfetaminele şi metamfetaminele n-au scăzut la fel de mult în comparaţie cu celelalte substanţe.

Alexis Goosdeel: Am spus că benzodiazepinele încep să ne preocupe pentru că, printre altele, vedem că benzodiazepinele sunt o cauză extrem de frecventă a morţii prin supradoză în toată Europa. Şi, când verificăm informaţia în sistemul de avertizare rapidă, observăm că azi nu vorbim doar despre benzodiazepine legale care au fost luate de pe piaţa liberă, ci şi benzodiazepine false, unele produse ilicit şi molecule noi de benzodiazepine care n-au mai fost folosite pe piaţă.

“Probabil suntem la începutul unei noi sindemii”

Alexis Goosdeel: Mesajul legat de situaţia drogurilor şi de ce e important să studiem situaţia poate fi redus la trei cuvinte. Oriunde, orice, oricine. Oriunde, adică drogurile sunt peste tot în Europa. N-am văzut atâtea droguri sosind sau fiind produse în Europa, n-am văzut atât de multe substanţe pure şi foarte puternice la un preţ atât de mic şi de stabil. Orice, pentru că observăm o creştere a cantităţii şi varietăţii de produse care sunt folosite ca parte a comportamentului dependent. Nu e vorba de substanţe licite sau ilicite, de substanţe de origine vegetală sau chimică sau medicamente. E o problemă mult mai largă. Asta ne duce la al treilea cuvânt, oricine. Azi, toată lumea are o rudă sau un prieten care are probleme de dependenţă de una sau mai multe substanţe. E necesar să realizăm cât de important e acest fapt. Asta înseamnă că trebuie să adaptăm prevenirea şi reacţia, modul în care privim adicţia. Când vorbim despre droguri, imaginea care ne vine în minte e cea a dependentului care îşi injectează heroină. Încă există, e în continuare drogul cel mai periculos pentru sănătate, dar nu este singurul. Deci trebuie să ne lărgim abordarea dacă vrem să găsim soluţii bune.

Alexis Goosdeel: Sindemia înseamnă combinaţia mai multor epidemii care interacţionează între ele. Deci, când spun că probabil suntem la începutul unei noi sindemii, este că sunt mai mulţi factori care interacţionează şi au un impact negativ asupra societăţii drogurilor şi asupra cetăţenilor şi copiilor noştri. Primul dintre aceste riscuri potenţiale este disponibilitatea drogurilor. Există deja o presiune mare din partea pieţei.  Aşa cum se întâmplă pe orice piaţă, dacă oferta este mare, producătorii şi vânzătorii vor mai mulţi clienţi, iar clienţii existenţi să consume mai mult. Acesta este unul dintre factori. Al doilea factor e criza economică apărută deja ca urmare a pandemiei, a măsurilor luate pentru limitarea pandemiei în UE şi impactul negativ asupra grupurilor vulnerabile din societate. Al treilea factor este impactul negativ al pandemiei asupra sănătăţii mintale. Şi, desigur, criza din Ucraina şi fluxul de oameni care fug şi sosesc ca refugiaţi în ţările vecine cu Ucraina. Aceşti oameni ar putea fi şi mai vulnerabili.

“Pandemia a demonstrat importanţa rolului unor politici sociale standard”

Alexis Goosdeel: Ce ar trebui făcut? E important, după cum spunem noi, să facem ceea ce trebuie, adică politici holistice şi inclusive. Avem nevoie de politici specializate, nu numai în prevenţia crimei. Ceea ce a demonstrat pandemia este importanţa rolului unor politici sociale standard, îngrijire medicală şi altele în statele membre. Serviciile antidrog nu pot face faţă singure tuturor problemelor. Desigur, ne putem imagina că mulţi dintre cei care fug din Ucraina ar putea avea nevoie de continuarea tratamentului, fie el pentru cancer sau pentru dependenţă.

Alexis Goosdeel: Franţa sau Germania reuşesc să investească în răspunsuri, în alternative şi în prevenţie sau orice fel de intervenţie. În timp ce în alte ţări din partea de est a Europei e mult mai dificil pentru că bugetul este mult mai mic. Sunt ţări din partea dvs. a Europei unde contribuţiile de la bugetul naţional pentru combaterea drogurilor există şi vedem lucruri pozitive, dar ţara nu le poate finanţa mai mult. Şi am văzut, aţi văzut şi dvs. în România şi în Bulgaria, după aderarea la UE, dar UNODC şi fondurile globale trebuie să-şi reducă investiţiile în multe ţări din cauza crizei economice. Aşa că au încetat să finanţeze unele programe implementate în România, dar şi în alte ţări. Iar ţara nu a avut capacitatea să compenseze bugetul pierdut.

Alexis Goosdeel: Din păcate, consumul de droguri nu se opreşte. Singura diferenţă e că, atunci când eşti într-o ţară săracă sau dacă o criză economică afectează mai mult o ţară decât alta, şi am văzut asta după ultima criză economică, în toate ţările membre UE, grupurile vulnerabile au fost afectate mai mult de criza economică, aşa că nu au oprit consumul de droguri, ci au trecut la unele mai ieftine, care sunt de obicei mai periculoase. Deci consumul de droguri e mai degrabă un fenomen social.

“Multe dintre substanţele noi vin din China şi India”

Alexis Goosdeel: E important să privim drogurile din ziua de azi prin prisma evenimentelor actuale, şi nu prin prisma trecutului. Dacă definim consumul de droguri doar prin consumul de heroină, acesta a scăzut mult faţă de înainte. Un număr mare de oameni încă îşi mai injectează heroină. Dar dacă ne uităm la consum într-un sens mai larg, observăm o creştere uriaşă a substanţelor oferite şi consumate, iar potenţialul unei probleme mai mari cu consumul de droguri în toată Europa există şi astăzi.
Alexis Goosdeel: În primul rând, ceea ce am observat prin sistemul de avertizare rapidă este că multe dintre substanţele noi vin din China şi din India. Unele sunt produse în Uniunea Europeană, dar majoritatea substanţelor vin în UE în containere mari, ceea ce e o schimbare mare a traficului faţă de acum 20 de ani. Problema este că, în primul rând, aceste substanţe erau necunoscute, aşa că nu sunt trecute pe lista Convenţiei Naţiunilor Unite, aşa că nu sunt interzise oficial. De aceea avem acest sistem de alertă europeană. Folosind informaţiile şi analizele de risc, statele membre pot decide să interzică substanţe şi să le controleze înainte ca acest lucru să fie făcut la nivel internaţional.

“Provocarea e să investim în educaţie. Nu doar să le spunem copiilor ce să nu facă”

Alexis Goosdeel: Dacă le vorbeşti prea devreme copiilor despre droguri, în unele cazuri impactul poate fi negativ şi le poate atrage atenţia asupra unor lucruri despre care nu ştiau. În acelaşi timp, oricine care are copii adolescenţi ştie că sunt mult mai expuşi nu numai la fumat şi consumul de canabis, dar şi la diferite pastile. Problema cu pastilele e că par curate. Mama şi tata iau pastile, cei care sunt stresaţi iau pastile, cei care sunt deprimaţi iau pastile, unii sportivi iau pastile... Deci pare că toată lumea ia pastile. Problema e că nu ştie nimeni ce e în aceste pastile.

Alexis Goosdeel: Provocarea e să investim în educaţie. Nu doar să le spunem copiilor ce să nu facă. E vorba de comportamentul sănătos, de cum abordăm viaţa. E vorba de sport, de nutriţie, de relaţiile din familie. Iar impactul negativ potenţial al crizei economice, impactul negativ al pandemiei de Covid şi, probabil, alt impact negativ al evenimentelor din Ucraina e că oamenii s-ar putea simţi deprimaţi, vor resimţi impactul negativ asupra sănătăţii mintale, adică oamenii ar putea fi mai disponibili să ia ceva ca să nu se mai simtă rău. Nu-i putem ajuta doar prin campanii de genul "Spune nu". De aceea vorbim de politicile inclusive.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici