- Home
- Social
- (14.06.2021, 13:41)
- Sorina Matei
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Facem România Bine
- Ieși pe plus
- Video
Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE
- Magistraţii îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a stabilit că SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021
- CCR a decis pe 8 iunie 2021 că funcţionarea SIIJ este constituţională iar Constituţia României are prioritate la aplicare, fiind pe o poziţie ierarhic superioară dreptului UE
- A doua zi, pe 9 iunie 2021, şi procurorul general al României, Gabriela Scutea, a transmis printr-o informare procurorilor judiciarişti că dreptul UE are preeminenţă faţă de ordinea juridică naţională deşi, potrivit legii, procurorii sunt liberi să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, ţinând seama de probele administrate în cauză
4590 afișări

Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi îl cercetează pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE
Inspectorii Judiciari s-au autosesizat şi îl cercetează disciplinar, în baza articolului 45 alin 1, din Legea 317/2004, pe judecătorul Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a decis, în mod definitiv, pe 7 iunie 2021, că existenţa SIIJ nu este justificată, invocând decizia CJUE din 18 mai 2021.
Judecătorul Costin Andrei Stancu a stabilit că SIIJ „nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora (…)”.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Starul porno Stormy Daniels îl ironizează pe „micuțul” Trump
-
Prima reacţie a fraţilor Tate după eliberarea din arest. Influencerul apare în primul videoclip, acasă
-
Consumul moderat de alcool: este sau nu benefic pentru sănătate? - studiu
-
Ministrul Apărării, discuţii în SUA despre Parteneriatul Strategic şi războiul din Ucraina
CJUE a decis pe 18 mai că este de competenţa autorităţilor naţionale să decidă dacă înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţiei respectă criteriile de independenţă, potrivit unui comunicat al CJUE.
După decizia CJUE din 18 mai 2021, pe 8 iunie 2021, Curtea Constituţională a României a constatat că, din contră, funcţionarea SIIJ este constituţională în raport cu criticile aduse iar Constituţia României „îşi prezervă poziţia ierarhic superioară neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din ”legile interne”, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie”.
Pe 9 iunie 2021, după decizia CCR, şi procurorul general al României, Gabriela Scutea, a trimis o informare către procurorii secţiilor judiciare „care participă în şedinţele de judecată în cauzele în care urmărirea penală este efectuată de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie”, scriindu-le că dreptul UE are preeminenţă faţă de ordinea juridică naţională, din perspectiva Hotărârii CJUE.
Potrivit art 67, alin 2, din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, „procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor”.
Informarea trimisă de la cabinetul procurorului general contrazice decizia definitivă şi obligatorie a CCR din 8 iunie 2021, care a constatat poziţia ierarhic superioară a Constituţiei, neatribuind dreptului UE prioritate de aplicare faţă de Constituţia României.


Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.



GANDUL.RO


ULTIMA ORǍ
vezi mai multe