Video INTERVIU - Funeriu: Vom avea un pachet de măsuri pentru a evita blocarea anului şcolar - II

Ministrul Educaţiei Daniel Funeriu spune că va fi definitivat un pachet de măsuri pentru a evita blocarea anului şcolar, dar mizează şi pe faptul că dascălii nu ar risca viitorul elevilor prin neparticiparea la bacalaureat, susţinând că nu va lua nicio măsură represivă injustă împotriva profesorilor.

119 afișări

Daniel Funeriu a declarat, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că acest pachet de măsuri care ar evita blocarea anului şcolar va fi gata săptămâna viitoare.

În interviul pentru MEDIAFAX, ministrul Educaţiei explică situaţia drepturilor salariale câştigate în instanţă a căror plată a fost amânată şi vorbeşte despre manualele alternative şi soarta titularilor odată cu restrângerea activităţii.

Funeriu mai spune că la 15 septembrie niciun cadru didactic nu va fi în afara sistemului, susţinând că noua Lege a educaţiei are prevederi care trebuie să le dea linişte şi încredere dascălilor.

El afirmă, totodată, că ar fi "atât de uşor" din postura de ministru al Educaţiei să îi pună pe studenţii dintr-o organizaţie studenţească împotriva altora, pe rectorii de la universităţile private împotriva rectorilor de la universităţile de stat, pe rectorii de la universităţile tinere împotriva rectorilor de la universităţile mari, dar ar fi un lucru iresponsabil.

Vă prezentăm partea a doua a interviului acordat agenţiei MEDIAFAX de către ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu:

Rep.: Tot plecând de la situaţia economică pe care o are România în acest moment, a existat şi varianta reducerii numărului de manuale alternative sau chiar de desfiinţare a lor şi revenirea la un singur manual, ca înainte de 1990. Dumneavoastră aţi gândit ceva în acest sens?

D.F.: Da, am gândit două lucruri în acest sens. În primul rând, manualul trebuie să fie privit ca un auxiliar al învăţării. Manualul nu trebuie să fie o biblie din care copilul să înveţe mai mult sau mai puţin mecanic. La nivel de concept, manualul trebuie să fie un auxiliar al învăţării şi el va avea într-adevăr acest rol în noul concept de curriculum care este acum în lucru, noul concept de programă care este acum în lucru, şi eu ma angajez ca din anul şcolar 2011-2012 să avem primul curriculum. Într-adevăr, cred că diversitatea este unul dintre cele mai importante drepturi câştigate după 1989 şi eu cred că manualele alternative trebuie să existe ca o sursă a diversităţii. Şi aici nu cred că putem să facem un rabat, facem o economie de 10% şi pierdem această diversitate a manualelor alternative. Nu. Manualele alternative trebuie să existe, în viziunea noastră.

Rep.: În legătură cu proiectul Legii educaţiei, s-a terminat discuţia în plenul Camerei Deputaţilor, legea a intra în Senat. Spuneţi-mi, vă rog, punctele forte ale acestui proiect, aşa cum a fost aprobat el în plenul Camerei Deputaţilor.

D.F.: În primul rând, la nivel global, opţiunile majore pe care Guvernul le-a prezentat în acest proiect de lege au fost păstrate în proiectul care a fost votat ieri de Camera Deputaţilor. Deci, pe opţiunile majore ele au fost păstrate. Aceste opţiuni majore sunt: reconfigurarea ciclurilor de studii, aşa cum ele sunt şi cum este firesc să fie. Mă refer aici la clasa pregătitoare în învăţământul obligatoriu, deci învăţământ obligatoriu de la vârsta de şase ani, pentru că, ştim, toate studiile internaţionale o arată, cu cât un copil merge mai devreme la şcoală, cu atât rezultatele învăţării sunt mai bune iar vulnerabilităţile sale sunt mai mici; mai apoi, trecerea clasei a noua la gimnaziu, consecinţa acestui fapt fiind cu siguranţă o rată a abandonului şcolar mult redusă, cea mai larg deschisă uşă a abandonului şcolar în România este atunci când copiii trec de la clasa a opta la clasa a noua. Cei care trebuie să meargă dintr-un sat într-o comună sau dintr-o comună într-un oraş, nu mai fac acest lucru din cauza condiţiilor materiale şi mai există un efect despre care nu s-a vorbit suficient. Foarte mulţi copii pleacă de acasă la 14 ani, la finalul clasei a opta, ei nefiind total pregătiţi să ducă o viaţă în semiautonomie, dacă-mi permiteţi să spun aşa, la acea vârstă fragedă. De aceea, clasa a noua la gimnaziu sau, altfel spus, aducerea educaţiei mai aproape de elev le va permite să finalizeze ciclul gimnazial în localitatea unde ei sunt şi vor pleca la o vârstă de 15 ani şi jumătate, 16 ani, când ei sunt mult mai pregătiţi să ducă o viaţă semiautonomă în oraşul în care se mută. Deci, vom scădea riscul ajungerii la abandon şcolar, ajungerii la eşec şcolar odată intraţi în liceu. Un alt lucru fundamental este modul de finanţare al şcolilor. Finanţarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice, şi aşa mai departe. Faptul că această finanţare va fi făcută per elev va da atât predictibilitate cât şi sustenabilitate economică şcolilor, pentru că vreau să vă spun că nicio reformă şi niciun sistem nu poate să funcţioneze dacă n-ai un model economic predictibil.

În ceea ce ţine de preuniversitar, un lucru foarte important este, de asemenea, modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au fost date în lege, şi anume curriculumul bazat pe competenţe şi, mai mult, corelarea dintre programă şi examene. Introducerea de examene transdisciplinare este, din punctul meu de vedere, un imens pas înainte, pe care-l facem.

În domeniul universitar s-au realizat câteva lucruri fundamentale. În primul rând, modul de conducere al universităţilor. În orice ţară, şi în România, universităţile, instituţiile de învăţământ superior sunt motorul sistemului educaţional. Dacă nu modernizăm motorul sistemului educaţional, dacă nu modernizăm aceşti centri de putere ai sistemului educaţional, nu vom reuşi niciodată să facem o reformă. Vom face doar o simplă reorganizare. De aceea este fundamental, din punctul meu de vedere, să reînnoim modul în care universităţile din România sunt conduse. Structura de conducere a universităţilor din România, modul în care oamenii din conducerea universităţilor din România sunt aleşi. Aţi văzut şi dumneavoastră că s-a vehiculat ideea că această lege ar fi un atentat la adresa autonomiei universitare. Fals. Acest lucru este fals şi el este vehiculat în dorinţa de a trimite oarecum în derizoriu o măsură care, din punctul meu de vedere, este esenţială pentru modernizarea învăţământului superior din România: implicarea factorilor externi universităţii în alegerea conducerii universităţii, pentru că, astfel, universităţile noastre vor avea şansa să se deschidă spre mediul extern. Mai apoi, prin procedurile de obţinere a titlurilor universitare de profesor, respectiv profesor conducător de doctorat, care sunt prevăzute în lege, am realizat o deschidere fără precedent a sistemului pentru tineri şi pentru tineri de valoare. Tot în ceea ce priveşte univesităţile, clasificarea universităţilor în funcţie de misiunea lor specifică în universităţi până la nivel de licenţă, universităţi până la nivel de master, respectiv cele mai bune până la nivel de doctorat e, de asemenea, un pas înainte în ceea ce priveşte alocarea resurselor. Alocarea banului în funcţie de misiunea specifică a fiecărei universităţi. Nu ne mai putem permite să disipăm şi puţinii bani pe care-i avem, şi aici aş cita din unul dintre cei care m-a precedat în acest birou al ministrului Educaţiei, domnul profesor Marga, care spunea recent că trebuie să ne asumăm în România realitatea că avem prea puţini studenţi şi prea multe universităţi.

Rep.: Cine credeţi că stă în spatele acestor mişcări sindicale, sau în spatele studenţilor? Credeţi că sunt manipulaţi de către cineva? Aţi spus la un moment dat de partide, aţi spus de grupări...

D.F.: Ultimul lucru pe care un ministru al Educaţiei responsabil trebuie să-l facă este să dezbine. Ar fi atât de uşor din postura de ministru al Educaţiei să îi pun pe studenţii dintr-o organizaţie studenţească împotriva altora, să-i pun pe rectorii de la universităţile private împotriva rectorilor de la universităţile de stat, să-i pun pe rectorii de la universităţile tinere împotriva rectorilor de la universităţile mari, este un lucru care poate fi realizat foarte uşor, dar este un lucru pe care un ministru al Educaţiei responsabil nu şi-l poate asuma. De aceea, pentru a răspunde punctual întrebării dumneavoastră, eu nu cred că profesorii României pot fi manipulaţi. Unii dintre ei pot să fie manipulaţi, într-adevăr. Dar eu cred că frământările lor sunt frământări legitime, cărora noi putem să le găsim răspunsuri, dar întrebarea pe care le-o adresez, şi le-o adresez cu toată responsabilitatea, atât lor, cât şi liderilor sindicali este următoarea: să se gândească foarte bine ce obţin din partea sindicatelor în schimbul cotizaţiei pe care o plătesc? Dacă ceea ce ei obţin sunt doar incitări la grevă, să ştiţi că acest lucru nu este dificil. Oricine poate să spună: doresc să facem grevă. Nu e nevoie să plăteşti o cotizaţie pentru acest lucru. Auzeam un lider sindical, deunăzi, spunând că şi-ar dori ca sindicatele să se implice mai mult în formare profesională. Da, sunt de acord, asta este calea.

Iar în ceea ce-i priveşte pe studenţi, vreau să vă spun că din trei federaţii studenţeşti, două au fost alături de noi în lupta din Parlament pentru a-şi câştiga drepturile. Am primit şi scrisori. I-am şi primit aici la Minister. O altă federaţie studenţească, ce, întâmplător, are marea majoritate a membrilor în Universitatea Politehnică din Bucureşti, care, evident, nu este politizată, au ales ca, în loc să vină la întâlnirea cu ministrul la 8.00 dimineaţa, au ales să facă o manifestaţie, să demonstreze în faţa Ministerului la ora 14.00. Sigur, pot să vă citesc şi ceea ce ei spuneau că această lege face. Ei spuneau că această lege măreşte taxele de studii. Fals. Această lege nici măcar nu vorbeşte despre taxele de studii din universităţi, care intră în cadrul autonomiei universitare. Spuneau că această lege măreşte taxele la cămin. Fals. Această lege chiar stabileşte că studenţii, chiar dacă nu locuiesc la cămin, pot să primească subvenţii de cazare. În consecinţă, nu pot decât să sper că tot aşa cum acest ministru nu dezbină, dimpotrivă, încearcă să facem să tragă toţi la aceeaşi căruţă, dacă pot să spun aşa. Mi-aş dori foarte mult ca în sistemul universitar cu toţii să îmbrăţişeze această opţiune. Ştiu că este greu, mai ales prin prisma prejudecăţilor trecutului. Dar nu ne putem construi viitorul prin prisma prejudecăţilor trecutului. Şi nu voi ceda.

Rep.: O ultimă întrebare. De ce credeţi că odată cu apariţia informaţiilor privind o eventuală remaniere, numele dumneavoastră figura printre remaniabili?

D.F.: Aţi auzit dumneavoastră despre vreun ministru, în vreo ţară, care să nu fie remaniabil? Vreau să vă spun că un ministru este remaniabil din prima sa zi de mandat. Şi este o întrebare căreia, trebuie să recunosc, îmi face mare plăcere să-i răspund, pentru că n-am avut ocazia să-i răspund până acum. Eu cred că orice ministru care-şi desfăşoară activitatea cu singurul gând să nu fie schimbat din funcţie este un ministru care nu poate să se ocupe de ceea ce are într-adevăr de făcut. În momentul în care ai această funcţie cred că trebuie să laşi la o parte aspecte mediatice, trebuie să faci ceea ce ţi-ai stabilit ca obiective şi, în ceea ce mă priveşte, nu pot să constat decât că, după cinci luni de mandat am organizat o primă parte a probelor de bacalaureat, care sunt noi, fără să avem sincope, am organizat probele de clasa a opta, fără să avem sincope, am plătit salariile la timp, până acum, am reîncadrat - să ştiţi că nu a fost uşor să-i reîncadrăm pe toţi dascălii din România - pe noua lege a salarizării unice. Am realizat acest lucru cu foarte, foarte puţine probleme. Am reuşit să trecem prin Camera Deputaţilor o nouă lege a educaţiei, am schimbat modul de finanţare a şcolilor. Ceea ce a luat ani de zile altor ţări, noi am făcut în câteva luni.

În consecinţă, eu cred că în această scurtă perioadă de când ocup această funcţie, am realizat obiectivele - să nu mai vorbim despre tot ceea ce ţine de tineret şi sport .... iată, în ziua de 2 mai am realizat, nici nu am vorbit despre acest lucru, însă am realizat foarte multe activităţi fără niciun leu. În domeniul sportului am reuşit într-o situaţie dificilă pentru ţară să asigurăm fondul federaţiilor sportive. Am încercat să ne implicăm, desigur nu am fost foarte în faţă în nişte acţiuni, dar am încercat să facem ceea ce ţine de noi ca lucrurile să iasă bine. Vreau să spun că eu voi continua, indiferent de zvonuri, zvonistici, să fac ceea ce mi-am asumat că fac. Nimic nu mă va întoarce de la drumul pe care am pornit, pentru că sunt convins că asta este calea justă, şi vreau să vă spun că atunci când văd cine se ridică împotriva noastră, acest lucru nu face decât să mă conforteze în ideea că suntem pe calea cea bună.

(Interviu realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)

Vezi aici prima parte a înregistrării video a interviului acordat de Daniel Funeriu

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici